Gracias Los Blancos ! Real, te iubim ! Thank you and Good night ! Time for a Sangria in Madrid … Și câte încă s-ar mai putea spune după încoronarea Real-ului de Madrid cu al 33-lea titlu național în La Liga, record absolut ?! A fost Malaga – Real 0-2, cu golurile de vis și de istorie ale legendarilor Cristiano Ronaldo și Karim Benzema, suficiente pentru ca Los Blancos să urce din nou pe Everestul Spaniei, în pofida victoriei marilor și eternilor rivali, Messi, Neymar, Suarez și ceilalți, adică Barcelona – Eibar 4-2, total insuficient însă pentru a mai putea opri Supernova numită Real.
Așadar a fost aseară și azi-noapte fiesta la Madrid. A curs multă Sangria, precum sângele victimelor lui Cristiano Ronaldo și ale antrenorului său, fosta glorie mondială Zinedine Zidane. Real nu mai este doar o echipă. Nu mai este doar un nume. E o legendă a acestei Planete scuturate de cutremure și războaie, fie ele religioase sau cibernetice. Pentru Real Madrid au tremurat și au plâns părinții, bunicii, ba chiar și străbunicii unora mai tineri, încă de prin anii 50, când aceiași Los Blancos cucereau de 5 ori consecutiv Cupa Campionilor (Champions League de azi), având în echipă nume care și astăzi provoacă fiori: Di Stefano, Gento, Puskas, Kopa sau Herrera. Mai apoi au venit alții, la fel de geniali și mereu șocanți, Santillana, Hugo Sanchez, golgeterul all-time Raul, Figo, Zidane, Roberto Carlos, portarul fără egal Cassilas sau necruțătorul, de astăzi, Cristiano Ronaldo.
Recorduri pentru Real ? Cât cuprinde: cele mai multe titluri ale Spaniei (33), cele mai multe Cupe ale Campionilor / Champions League (11), cele mai multe Cupe Intercontinentale (3), la care se adaugă, aproape fără să le mai simțim greutatea și valoarea, zeci de Cupe UEFA, Cupe ale Regelui și ale Spaniei sau Supercupe ale Spaniei.
Real Madrid este o poveste care continuă și care nu se poate opri. EL Clasico de Spania, adică Real – Barcelona, se repetă, respectând proporțiile, cam în fiecare țară, este un fel de Dinamo – Steaua (FCSB) la noi, ori Inter – Juventus în Italia, sau Bayern – Borussia Dortmund în Germania. Dar, atenție, peste tot, oriunde veți întreba, în întreaga Europă și lume, copiii și tinerii care mănâncă fotbal pe pâine vor avea – pe lângă preferata din campionatul intern, Dinamo sau Steaua, de pildă – și o favorită din Spania. Real sau Barca ? Iată o întrebare ”mondială”. Este unul dintre visele trăite etern cu ochii deschiși. Este mitul nostru interior sau măcar unul dintre ele. Real sau Barca ? Acum a fost și este REAL. E visul nostru Real. Un vis și un mit interior care vor continua curând, în ziua de 3 iunie, pe Millenium Stadium din Cardiff, în Țara Galilor, acolo unde și atunci când Real va fi foarte aproape de al 12-lea trofeu al Ligii Campionilor, în marea finală cu o altă legendă – dar, totuși, ceva mai puțin ”orbitoare” – Juventus Torino. Spectacolul merge mai departe. The Show must go on. Ca și viața. Ca și visul nostru, căci ce altceva este viața decât un vis cu ochii deschiși ? E visul nostru Real.
