Caută
Close this search box.

Am ajuns ca alții să ne pună țara pe hărțile bune…

Foto: Magna News

Marile puteri au ambiții mari, fiecare dintre ele vrea să modeleze lumea după planul ei. Chiar dacă președintele Trump cocheteaza cu ideea de a mai lăsa jos din grandioasa povară a preeminentei globale a Americii. Oricum, Statele Unite încep să nu mai dirijeze fără tot mai multe amendamente ale altora fenomenul globalizării, așa cum a făcut-o decenii multe, de la Ialta, East River sau Bretton Woods până mai de curând. Apar noi challengeri, cu noi formule de viitor al lumii, chiar dacă acestea nu au (încă) nici anvergura, nici forța, nici audiența proiectului american de ordine mondială. Și sunt mai degrabă proiecte superregionale, transcontinentale, nu planetare. Proiectul rus, de integrare eurasiatică, inițiat de președintele Vladimir Putin își urmează calea fără a forța excesiv lucrurile, dar cu tenacitate. Proiectul Noului Drum al Mătăsii, lansat în 2013 de președintele chinez Xi Jinping a și început să se prefigureze, nu numai pe hărți, ci și pe teren.

Așadar, cel puțin trei proiecte, pentru aceeași planetă. Nu intră ele în competiție, rivalitate, coliziune? Oricât ar părea de curios, încă nu prea. Președintele Putin chiar teoretiza la un moment dat ca proiectele rus si chinez “se pot armoniza”, fără să intre însă în prea multe detalii. Iar președintele Trump a lasat lumea în perplexitate scoțând America din  Parteneriatul transpacific după nici un an de la lansarea lui… la apă.

Moment cât se poate de prielnic pentru Beijing de a consacra spectaculos proiectul sau de lume, numit și “ O Centura, un Drum”,  poate și pentru că are două itinerarii – unul nordic, pe uscat (rutier), care – cel puțin pe hartă – trece și prin România, între Istanbul și Moscova, și o a doua rută, maritimă, care trece prin sudul Asiei, al  Orientului Mijlociu și al Europei. Se estimează că acest proiect, numit și “al secolului” va beneficia doar în prima sa faza de lucru, de vreo mie de miliarde de dolari și va implica 65 de țări, care însumează 65 la suta din populația globului și circa o treime din PIB-ul mondial.

După câțiva ani de la punerea în functiune a acestui ambițios șantier, ce se întinde din zona chineza Xian până în nordul baltic al Germaniei și Marii Britanii, Beijingul a reunit săptămâna trecută lideri mondiali la un nivel oficial cât mai ridicat, posibil (cu Putin si Erdogan ca vedete, dar si alti președinti și prim ministri, șefi ai ONU, FMI, Băncii Mondiale etc.) pentru a impune atenției generale, în mod oficial, pentru reflecție și actiune, inițiativa sa. La conclavul de la Beijing au fost si câteva absențe notabile – India, Japonia, iar SUA si tarile vest-europene (care, fapt semnificativ au participat cu interes) s-au aratat totusi, cel putin in aceasta faza, fie vadit necooperante, fie diplomatic rezervate. Statele din partea noastra de lume si-au trimis si ele la Beijing lideri de varf, mai ales ca tronsoane ale acestui Drum al Matasii au inceput sa se prefigureze in zona.  “Guvernele grec,sarb, ungur, ceh, italian, portughez si elvetian au recunoscut de multa vreme ca drumul spre viitor trece prin cooperarea cu China si edificarea Noului Drum al Matasii” – remarca, in ianuarie 2017, intr-un studiu, politologul francez Sonia Bressler, doctor în filozofie. China dispune acum de portul grecesc Pireu și de cel turc Kumport, construiește sau modernizează linii ferate în Grecia, Serbia, Ungaria, a început să o faca și în Bulgaria și nu vom scăpa nici noi, pentru ca Drumul Mătăsii va lega Istanbului și Moscova si pe toate hartile cu proiecte, acest tronson traversează și estul României. Câteodată, ne mai ajută si geografia. Chiar făcându-ne bine cu forta, s-ar putea zice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele stiri