Specialiştii spun că multe legume au fost forţate chimic să crească mai repede. Producătorii admit că s-au grăbit să le scoată la vânzare ca să nu piardă ajutorul de la Guvern, dar si pentru a intra în competiţie cu importurile.
Din seminţele testate într-o seră din Prahova, aproximativ zece soiuri noi vor ajunge pe piaţa din România în următorii trei ani.
La condiţiile climatice actuale, roşiile româneşti cu origini olandeze sunt încă verzi. Specialiştii spun că și tomatele timpurii au ieşit prea devreme pe piaţă, ţinând cont de vremea neobişnuit de rece din aprilie. Iată care sunt semnele roşiilor forţate să crească prea repede.
„O să vedeţi pe pulpă un cerc alb. Cercul acela este dovada că nu au ajuns la maturitate! Roşiile care au un moţ şi care sunt acum comercializate pe piaţa românească sunt obţinute prin polenizarea cu 24D. Acel moţ nu este caracteristică de hibrid, ci este dat de acel produs care se utilizează.”
Polenizarea cu chimicale se face direct pe floarea roşiei, în lipsa bondarilor. În plus, unii producătorii aplică pe tulpină şi substanţe de coacere sau înroşire rapidă a legumei, potrivit digi24.ro. Cei întrebaţi spun că folosesc doar substanţe naturale.
Mulţi producători s-au grăbit să scoată marfa la vânzare ca să nu piardă ajutorul de 3.000 de euro dat de Guvern.
„Vremea a fost mai capricioasă, cu ploi, frig, şi a trebuit să facem focul ca să ne încadrăm în ajutorul de minimis oferit de Guvern”, spune Dorin Moise, legumicultor.
În Europa sunt peste 2.500 de soiuri hibrid de roşii, majoritatea olandeze. În România, o dată cu dispariţia staţiunilor de cercetare, au dispărut şi soiurile autohtone, folosite acum mai curând pentru consumul individual, de producători care nu pot asigura cantităţi mari.
Indiferent de soi, specialiştii recomandă să verificaţi cum arată roşia pe interior înainte să o mâncaţi. Dacă lichidul este vâscos, iar alveolele în care se află seminţele sunt dispuse neuniform este un semn al unui tratament chimic excesiv.
