Preşedintele Klaus Iohannis a transmis luni Parlamentului o cerere de reexaminare a Legi nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, motivând că modificările aduse legii pot genera „efecte negative” şi chiar ar putea duce la „vulnerabilizarea autorităţii publice”.
Preşedintele cere Parlamentului să revină asupra unui articol din lege prin care se abrogă prevederea iniţială conform căreia „funcţionarului public trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natura celor prevăzute la art. 54 lit. h) – ce include infracţiuni de corupţie şi de serviciu – i se suspendă de drept raportul de serviciu”.
Şeful statului explică, în expunerea de motive, că suspendarea este o măsură provizorie destinată „protecţiei entităţii angajatoare” şi are, în prezent, „un cadru normativ şi jurisprudenţial bine conturat şi fundamentat”. De asemenea, acesta face trimitere şi la unele prevederi din Codul Muncii.
„Suspendarea de drept şi suspendarea facultativă a raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul trimiterii în judecată sunt măsuri provizorii destinate protecţiei entităţii angajatoare şi se bucură, în prezent, de un cadru normativ şi jurisprudenţial bine conturat şi fundamentat. Astfel, suspendarea de drept din funcţie în cazul trimiterii în judecată este prevăzută şi pentru alte categorii socioprofesionale: judecători constituţionali (art. 66 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale), magistraţi (art. 62 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor) sau practicieni în insolvenţă (art. 36 lit. h) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă).Totodată, potrivit art. 52 alin. (1) lit. b teza a II-a din Codul Muncii, contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului în cazul în care salariatul a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută”, precizează Administraţia Prezidenţială.
Preşedintele face referire şi la jurisprudenţa CCR, conform căreia suspendarea are ca scop „protejarea autorităţii sau a instituţiei publice faţă de pericolul continuării activităţii ilicite şi al extinderii consecinţelor periculoase ale faptei penale săvârşite de către funcţionarul public”.
„În jurisprudenţa sa constantă, Curtea Constituţională a reţinut că sancţiunea administrativă a suspendării raportului de serviciu al funcţionarului public din funcţia publică pe care acesta o deţine, în cazul în care s-a dispus trimiterea sa în judecată pentru anumite infracţiuni, are ca finalitate protejarea autorităţii sau a instituţiei publice faţă de pericolul continuării activităţii ilicite şi al extinderii consecinţelor periculoase ale faptei penale săvârşite de către funcţionarul public. (Decizia nr. 219/2015, Decizia nr. 62/2013, Decizia nr. 1.006/2012, Decizia nr. 539/2011, Decizia nr. 539/2010, Decizia nr. 1437/2009, Decizia nr. 48/2003)”, mai precizează Preşedinţia.
Abrogarea articolului, este de părere Klaus Iohannis, ar genera „multiple efecte negative” şi ar duce chiar la vulnerabilizarea autorităţii publice.
„Excluderea cu totul a funcţionarilor publici (inclusiv a înalţilor funcţionari publici) din sfera aplicării măsurii suspendării raportului de serviciu în cazul trimiterii în judecată (mai cu seamă pentru situaţia săvârşirii unor infracţiuni care au legătură cu funcţia deţinută) generează multiple efecte negative. Pe de o parte, prin această măsură legislativă se creează, fără nicio justificare obiectivă, o situaţie unică în ansamblul reglementărilor privind exercitarea funcţiei publice. Pe de altă parte, considerăm că prin eliminarea acestei forme de protecţie a instituţiei publice se vulnerabilizează însăşi autoritatea publică, iar norma preconizată pare a avea în vedere, mai degrabă, protejarea funcţionarului public trimis în judecată aflat într-o asemenea ipoteză, decât protejarea funcţiei publice, în general”, mai precizează preşedintele în cererea de reexaminare.
