Sub președinția Patriarhului Daniel, ierarhii din Mitropolia Munteniei și Dobrogei s-au întrunit în 20 mai 2017 la Reședința Patriarhală în ședință de lucru, scrie basilica.ro. Pe ordinea de zi s-a aflat, printre altele, aprobarea unor texte privind viitoarea canonizare a Cuviosului Pafnutie Pârvu Zugravul. Pictorul Pârvu Mutu, reprezentant de seamă al stilului brâncovenesc, a trăit în perioada 1657-1735, fiind născut în Câmpulung Muscel. Spre sfârșitul vieții, a fost tuns în monahism primind numele de Pafnutie.
În cadrul ședinței de lucru, ierarhii Sinodului Mitropolitan au aprobat icoana Sf. Cuv. Porfirie Cavsocalivitul din Grecia (1906-1991), canonizat de Patriarhia Ecumenică, în vederea trecerii sale în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.
De asemenea, au fost aprobate slujbele unor sfinți români deja canonizați de Sfântul Sinod.Anunțul canonizării Pictorului Pârvu Mutu de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a fost făcut în 22 mai 2017 de Patriarhul României în cadrul Congresului Internațional de Teologie care se desfășoară zilele acestea la Palatul Patriarhiei din București.
La finalul festivității de deschidere, Preafericirea Sa a transmis că Sfântul Sinod, la propunerea Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului și a Arhiepiscopiei Bucureștilor, va canoniza în ședința din iulie anul acesta un mare rugător isihast și pictor, Pârvu Mutu, care va avea numele de Sfântul Cuvios Pafnutie – Pârvu Zugravul de la Mănăstirea Robaia. Proclamarea canonizării va avea loc în ziua Schimbării la Față a Domnului (6 august 2017) la Mănăstirea Robaia.
Credincioșii îl vor putea cinsti anual în data de 7 august.
„Slujba de pomenire se va săvârși în 7 august, în aceeași zi cu slujba Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla. El a stat cinci ani în Moldova, a văzut picturile de acolo de unde s-a inspirat și a pictat aproape 40 de biserici. Unele s-au dărmat, altele s-au deteriorat, dar rămâne ca fiind cel mai mare pictor din epoca Brâncovenilor și a Cantacuzinilor și primul care a întemeiat aici la București o școală pentru pictori bisericești cu profil național”, a mai adăugat Patriarhul Daniel.
Făcând referire la viața pictorului, Părintele Patriarh a evidențiat că i s-a zis «Mutul» nu pentru că era mut, ci pentru că picta numai în stare de rugăciune a minții sau a inimii și dacă se întâmpla să vorbească oprea lucrarea până în ziua următoare. El a fost în atenția noastră pentru canonizare nu doar pentru că era un mare artist, ci în primul rând pentru că era un rugător.
