Elisabeta Rizea s-a născut pe data de 28 iunie 1912 și a plecat la Domnul pe data de 6 octombrie 2003.
„Este simbolul femeii românce care a luptat împotriva comunismului. Dacă românii ar fi ştiut despre curajul ei, poate că resemnarea şi laşitatea nu s-ar fi instalat o dată cu instaurarea guvernării comunisto-bolșevice. Nepoată a ţărănistului Gheorghe Şută, ucis de Securitate în 1948, a făcut 12 ani de închisoare la Piteşti şi Jilava.”, aminteşte Fundaţia Corneliu Coposu.
Elisabeta Rizea s-a născut într-o familie de ţărani, în apropiere de Curtea de Argeş. A fost nepoata unui fruntaş ţărănist, ucis de Securitate în 1948. A ispăşit 13 ani de temniţă grea pentru că a sprijinit activ «Banda Teroristă» Arsenescu-Arnăutoiu. «Bandiţii» sunt de fapt eroii rezistenţei anticomuniste din Munţii Făgăraşului.
A fost o femeie simplă de la ţară, cu o bucată mică de pământ, o căsuţă modestă din lemn, acoperită cu şindrilă şi în curte câteva animale. Îmbrăcămintea ei de toate zilele era portul naţional, brodat cu modele complicate în culorile alb-negru. A abandonat şcoala la vârsta de 14 ani pentru a-şi urma destinul, şi anume, acela de a-şi duce existenţa din munca pământului.
Comuniştii au venit la putere în 1945. Ca răspuns, Rizea s-a alăturat rezistenţei şi i-a aprovizionat timp de 4 ani pe luptătorii din munţi cu mâncare şi bani. Opoziţia ei faţă de exproprierea comunistă şi faptul că soţul ei, Gheorghe, s-a alăturat luptătorilor rezistenţei din munţi au dus la torturi şi ani buni de închisoare.
A fost numită “duşman al poporului”, iar gospodăria etichetată drept “casă de bandiţi”, apelative ce constituiau cele mai grave acuzaţii într-un stat comunist. A fost în cele din urmă prinsă de miliţie, condamnată la 7 ani de închisoare. În faimoasa închisoare de la Piteşti, Elisabeta Rizea a fost pusă în lanţuri şi închisă în celulă de maximă securitate.
Eliberată în primăvara anului 1958, Elisabeta continua să ia legătura cu ofiţerii din Rezistenţă prin intermediul unei „căsuţe poştale” din scorbura unui copac din Valea Morii. Când conducătorul rezistenţei anti-comuniste, Gheorghe Arsenescu, a fost arestat în 1961, Elisabeta Rizea este arestată din nou şi sentinţa îi este prelungită cu încă 25 de ani.
A fost transferată la închisoarea Mislea, închisoarea centrală a femeilor deţinut politic, unde a stat închisă alături de doamna Ion Mihalache şi de zeci de femei legionare.
În timpul încarcerării, a fost torturată pentru ideile ei. A fost atârnată cu părul de un cârlig şi bătută până la pierderea cunoştinţei.
“După ce mi-au tras masa de sub picioare, au început să mă bată cu un băţ până la sânge. Îmi făceam cruce cu limba în cerul gurii şi mă rugam la Dumnezeu să mă ajute să nu spun nimic”.
În termenii amnistiei generale, Rizea a fost eliberată din închisoare în 1964. Timp de aproape 30 de ani a fost ţinută sub supravegherea strictă a organelor de anchetă. Era chemată permanent la interogatorii şi împreună cu soţul său erau consideraţi “duşmani ai poporului”.
35 de ani mai târziu, povestea ei a fost publicată în ziarele româneşti şi prezentată în documentarele despre perioada comunistă.
La alegerile din mai 1990, indemna ţăranii României libere „să nu aleagă un singur partid“. În replică, autorităţile au internat-o în spitalul din Piteşti pentru „diagnosticare”, dar a reuşit să fugă.
Primul interviu a apărut în serialul pentru televiziune Memorialul durerii. Acest prim interviu a fost făcut în 1992, când o mare parte din sat era împotriva ridicării unei troiţe în memoria fraţilor ei din munţi. După difuzarea interviului, au început să vină oamenii la Elisabeta Rizea şi au început să i se ia interviuri.
Imaginea şi discursul ei au fost folosite la maximum de Convenţia Democrată, de staff-ul de campanie al lui Emil Constantinescu – credibilitatea CDR se datorează în mare parte Elisabetei Rizea, potrivit hotnews.ro. Din păcate, promisiunile făcute de CDR în campanie au fost uitate după câştigarea alegerilor…
Mama Rizea a fost folosită ca o simplă imagine politică, o carte bună de jucat în fata alegătorilor.
În mai 2001, mama Rizea a fost vizitată de Regele Mihai I, pe care îl cunoscuse în copilărie. „Spunea ghicitori, iar eu râdeam. Odată, am copt împreună porumb, dar mie mi-a dat partea cu boabele mai mari”, povesteşte Rizea.
“Până oi muri îl iubesc ca pe ochii din cap. Doresc să fie regele României, să fie mereu în ţară”.
Regele Mihai şi regina Ana au luat prânzul împreună cu Elisabeta Rizea, care i-a servit cu ouă roşii, cozonac şi vin.
Elisabeta Rizea a plecat dintre noi pe 4 octombrie 2003, la vârsta de 91 ani. „Trei zile dacă mai trăiesc, da’vreau să ştiu că s-a limpezit lumea” – spunea Elisabeta Rizea. Ea a plecat la Domnul şi lumea nu s-a limpezit încă, cine ştie cât o să mai dureze.
Cu siguranţă Mama Rizea aşteaptă de acolo de sus să i se împlinească dorinţa pentru care a luptat o viaţă întreagă şi pentru care a plătit cu sânge şi lacrimi.
FOTO: livearad.ro
