”La 22 junie 1941, Germania a atacat prin surprindere și în chip perfid Uniunea Sovietică. E un fapt istoric. Totuși e un fapt bizar, înainte de al doilea război mondial Germania nu avea granițe comune cu Uniunea Sovietică și, în consecință, n-o putea ataca, cu atît mai mult „prin surprindere”. Germania și Uniunea Sovietică erau separate de barieră compactă a unor state neutre. Pentru ca răbo­iul sovieto-german să poată avea loc, era necesar să se distrugă bariera statelor neutre și să se stabilească granițe comune soviet-germane. Oricine este interesat de data de 22 iunie 1941 – înainte de a-l blestema pe Hitler și a-l învinui de perfidie -, este obligat barem lui însusi să-și răspundă cinstit la două întrebări: cine a distrus bariera despărțitoare a statelor neutre dintre Germania și Uniunea Sovietică? De ce?” – spune Viktor Suvorv, în cartea ”Spărgătorul de gheață”. Istoricul Dan Falcan ne ajută să răspundem acestor întrebări, pe marginea cărții lui Suvorov.

Sovieticii și naziștii salută steagul cu svastică

  Generalul nazist Heinz Guderian și brigadierul sovietic Semion Moiseevici Krivoshein

 

În istoriografia rusă – și nu numai! – în perioada dintre 1 septembrie 1939 și 22 iunie 1941 Uniunea Sovietică este considerată… neutră! Aproape doi ani de neutralitate în care al Doilea Război Mondial bântuia prin toată lumea, iar Uniunea Sovietică se considera în afara acestui joc funebru! A fost atât de neutră încât a reușit să cucerească 23 de milioane de oameni, invadând câteva țări cu adevărat neutre. Istoricul Dan Falcan ne-a prezentat în ce a constat neutralitatea Uniunii Sovietice de la 1 septembrie 1939 până la 22 iunie 1941, momentul în care mareșalul Antonescu a spus: „Ostași, vă ordon: Treceți Prutul!”, iar trupele Germaniei și ale aliaților au declanșat operațiunile militare înpotriva Uniunii Sovietice.

”Manualele de istorie și istoricii noștri răspund simplu – al Doilea Război Mondial a început pe 1 septembrie 1939, când Hitler a invadat Polonia. Simplu și clar.  Și dacă e altfel? Ce făcea Uniunea Sovietică în septembrie 1939? Păi ce să facă, invada Polonia pe 17 septembrie și apoi trupele sovietice defilau cot la cot cu trupele naziste la Brest-Litovsk. Și totuși Uniunea Sovietică nu are nici o responsabilitate cu privire la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial!”, spune Dan Falcan.

Istoricul subliniază că războiul a început pe 1 septembrie 1939 prin invadarea Poloniei de către Germania nazistă, iar Uniunea Sovietică s-a alăturat invadării Poloniei pe 17 septembrie 1939 și totuși… Uniunea Sovietică participă la război abia din 22 iunie 1941! Soldații germani și polonezi morți în septembrie 1939 au participat la al Doilea Război Mondial, dar soldații sovietici morți în Polonia în septembrie 1939 nu au participat la al Doilea Război Mondial…

Pactul Ribbentrop-Molotov și parada comună sovieto-nazistă din Brest-Litovsk

Pe 22 septembrie 1939 la Brest-Litovsk trupele Germaniei naziste mărșăluiau alături de cele ale Uniunii Sovietice în cea mai ciudată paradă din întreaga istorie. Soldații a două ideologii autodeclarate ca inamice își dădeau mâna și făceau schimb de țigări după ce sfâșiaseră Polonia. Părintele trupelor de tancuri naziste, generalul Heinz Guderian se salute și primea această ciudată paradă alături de unul dintre cei mai valoroși comandanți de blindate ai sovieticilor, generalul Semion Moiseevici Krivoșein. Sovieticii salutau steagul cu svastică, iar arcul de triumf al paradei reunea secera și ciocanul cu svastica. Hitler și Stalin își dădeau mâna zîmbind peste cadavrul Poloniei. O paradă aproape necunoscută în istorie, ale cărei imagini au ieșit cu greu din arhive – și este vorba de imagini provenind exclusiv din arhivele germane. Probabil că sovieticii nu au făcut fotografii la Brest-Litovsk pe 22 septembrie 1939 – sau dacă au făcut, atunci fotograful a murit prin cine știe ce lagăr iar imaginile au fost distruse.

Toată această poveste a venit ca o concluzie logică a pactului încheiat între Hitler și Stalin prin miniștrii lor de externe, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, semnat la Moscova pe 23 august 1939.

Cei doi dictatori și-au împărțit atunci Europa, Polonia a fost sfâșiată în două, iar Basarabia românească a fost dată cadou sovieticilor. După ce Germania a atacat Polonia pe 1 septembrie 1939, generalul Heinz Guderian a ajuns pe 17 septembrie la Brest Litovsk, dincolo de linia de demarcație de pe râul Bug.

Guderian și Krivoshein primesc împreună parada comună sovieto-nazistă

Germania nazistă și Uniunea Sovietică vor reuși să înfrângă inamicul comun: Mare Britanie

”Guderian a așteptat aici sosirea sovieticilor, care au ajuns la Brest pe 22 septembrie sub comanda generalului Semion Moiseevici Krivoșein. Cei doi generali au căzut de acord pentru desfășurarea unei parade comune în orașul Brest, care a început la orele 16,00. Krivoșein a exprimat în timpul discuțiilor speranța că Germania nazistă și Uniunea Sovietică vor reuși să înfrângă inamicul comun – respectiv imperialista Mare Britanie. Un eveniment istoric ocultat care exprimă un adevăr geopolitic: când Rusia și Germania își dau mâna, țările din Europa de est dispar, iar Marea Britanie este izolatăși pusă în pericol”, spune Dan Falcan.

Generalul polonez Plisowski, comandantul trupelor care au apărat Brestul, a fost luat prizonier de sovietici și mai apoi executat în masacrul de la Katyn.

Pe 30 noiembrie 1939 neutra Uniune Sovietică a declanșat invadarea Finlandei

Pe 30 noiembrie 1939 neutra Uniune Sovietică (neparticipantă, teoretic, în acel moment la cel de-al Doilea Război Mondial!) a declanșat invadarea Finlandei. A urmat un război crâncen care a durat până pe 13 martie 1940, război încheiat cu un tratat de pace valabil și în ziua de azi. În timpul luptelor din Finlanda, neutra Uniune Sovietică a înregistrat 126.000 de soldați morți și dispăruți, plus 188.000 de răniți.

Tot ca un act de neutralitate, în toamna anului 1939 Uniunea Sovietică a transmis țărilor baltice ultimatumuri prin care a impus instalarea de baze militare sovietice. Continuând această originală politică de neutralitate, Uniunea Sovietică a anexat țările baltice în iunie 1940. Tot în iunie 1940, Uniunea Sovietică a transmis României un ultimatum prin care a cerut Basarabia și Bucovina . România a cedat, dar dacă nu ar fi făcut-o cu siguranță am fi avut de-a face cu un alt exemplu de neutralitate manifestat sub forma unui război.

Uniunea Sovietică își motivează “neutralitatea” spunând că nu au existat declarații de război în conflictele enumerate mai sus. După această logică și Germania nazistă a fost la fel de neutră. Când a invadat Danemarca și Norvegia pe 9 aprilie 1940 Hitler nu a declarat război acestor țări, ci a spus că a venit să le apere neutralitatea.

Sovieticii și naziștii asistă la parade

Trec tancurile sovietice

 

Practic, acțiunile Uniunii Sovietice sunt identice cu ale Germaniei naziste în perioada 1 septembrie 1939 – 22 iunie 1941. Și totuși Uniunea Sovietică a fost neutră, iar Germania nazistă a declanșat cel de-al Doilea Război Mondial.

Stalin se pregătea să sovietizeze întreaga Europă

Viktor Suvorv, volumul ”Spărgătorul de gheață”. : ”În noaptea de 17 septembrie 1939, comandantul de brigada NKVD a dat ordin cekiștilor: <În dimineața zilei de 17 septembrie 1939, Armata Frontului bielorus va trece la atac, cu sarcina de a da ajutor muncitorilor și țăranilor Bielorusiei, care s-au ridicat…>

Așadar, revoluția în Polonia a început, muncitorii și țăranii o scot  la capat singuri, iar Armata Roșie și NKVD-ul doar le vor da ajutor… Rezultatele sunt cunoscute. Katyn-ul face parte din domeniul <ajutorului>, în treacăt fie zis, Stalin nu prea murea de frica lui Hitler, așa cum încearcă să ne convinga comuniștii. Dacă Stalin s-ar fi temut de Hitler, ar fi lăsat în viață pe ofițerii polonezi, iar în cazul unei invazii germane, i-ar fi pus pe ei în fruntea zecilor de mii .de soldați polonezi care să acționeze ca partizani pe teritoriul Poloniei. Dar în planurile lui Stalin nu intra apărarea în fața lui Hitler. Stalin nu numai că n-a folosit potențialul polonez, dar a și dizolvat detașamentele de partizani, create dinainte pentru caz de război.

Sovietizarea Finlandei a fost și mai minuțios pregătită, în momentul în care <clica militaristă finlandeză a început provocarea armatei>, Stalin avea deja în rezerva un <presedinte> comunist finlandez, un <prim ministru> si un întreg â<guvern>, incluzîndu-l si pe cekistul sef al <Finlandei democratice libere>. si în Estonia, Lituania, Letonia, în Basarabia si în Bucovina s-au gasit <reprezentanti ai po­porului>, care cereau alipirea la <marea familie frateasca>, s-au gasit (uimitor de repede) presedinti de comitete revolutionare, asesori populari, deputati”.

Victor Suvorv susține că Stalin l-a încurajat pe Hitler să înceapă războiul pentru a putea apoi contarataca și a sovietiza întreaga Europă, inclusiv Anglia. Ipoteza este argumentată de tipul de înarmare, ofensiv, practicat de Uniunea Sovietică în perioada interbelică.

Viktor Suvorov, fost ofițer KGB, s-a refugiat în Occident în anii ’90 și a devenit istoric.

 

 

 

116 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

6 + 5 =