Deşi sunt foarte gustoase şi căutate tocmai din acest motiv, soiurile tradiţionale româneşti de legume şi fructe sunt pe cale de dispariţie în momentul de faţă. „Pentru că nu au mai fost bani pentru cercetare, după 1990, nu s-a mai putut face selecția conservativă, iar odată cu aceasta s-au scos din circuit foarte multe soiuri valoroase. Străinii au profitat de acest vid și au adus pe piață mai multe soiuri care sunt mult sub ale noastre din punct de vedere al materialului genetic, dar cu o prezentare mult mai atractivă”, a explicat Costel Vânătoru, cercetător în cadrul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău. El a făcut o analiză bazându-se pe cifrele pe care le avea România în anul 1958, an în care am avut publicat un catalog al soiurilor autohtone. „Peste 90% din creațiile care erau înmatriculate, omologate și brevetate în România au dispărut în ziua de astăzi, deci sunt sute de creații biologice care nu mai sunt în cultură”, a concluzionat cercetătorul.

Situaţia l-a alarmat pe euroalesul Daniel Buda, membru în cadrul Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Parlamentului European, care a interpelat recent Comisia Europeană pe această temă. „România este cunoscută la nivelul Uniunii Europene pentru fructele și legumele extrem de aromate și sănătoase. Fructele românești își păstrează încă savoarea, mirosul și textura și sunt foarte căutate pe piața internă. Din păcate, aceste fructe din soiurile vechi sunt din ce în ce mai rar de găsit în comerț pentru că fermierii români își îndreaptă atenția către soiurile mai noi. Acest fapt este cauzat și de rezistența mai scăzută a soiurilor vechi la dăunători. Este nevoie de o concentrare mai mare asupra patrimoniului genetic, precum și asupra conservării acestuia pentru a nu pierde acele soiuri. Am solicitat Comisiei să îmi comunice care sunt instrumentele avute la îndemână pentru a fi încurajată cultivarea semințelor din soiuri vechi și, de asemenea, instrumentele de încurajare a institutelor de cercetare pentru ca acestea să investească în condiționarea semințelor astfel încât ele să facă față stresului termic actual și dăunătorilor din ce în ce mai puternici. În răspunsul primit din partea comisarului european pentru sănătate şi siguranţă alimentară, domnul Vytenis Andriukaitis, domnia sa mi-a transmis faptul că Comisia va finanța o rețea de creștere a capacităților pentru conservarea culturilor”, a declarat europarlamentarul clujean.

Răspunsul comisarului Andriukaitis

„Legislația UE include dispoziții menite să încurajeze fermierii să planteze semințe de soiuri vechi prin formularea unor cerințe mai puțin stricte privind producerea și comercializarea în Uniune a unor astfel de semințe. În special, Directiva 2009/145/CE a Comisiei are drept scop să faciliteze producerea și comercializarea soiurilor de conservare prin stabilirea anumitor derogări pentru acceptarea varietăților primitive și a soiurilor de legume care sunt cultivate, în mod tradițional, în localități și regiuni speciale. Articolul 3 alineatul (4) din Directiva 2008/90/CE a Consiliului prevede, de asemenea, că statele membre pot autoriza furnizorii de pe teritoriul lor să introducă pe piață cantități adecvate de material săditor și de plante fructifere destinate sprijinirii păstrării diversității genetice.
În cadrul programului Orizont 2020, Comisia Europeană finanțează cercetarea și inovarea legate de conservarea și utilizarea resurselor genetice, inclusiv a varietăților primitive și a soiurilor neglijate. În urma ultimei evaluări a propunerilor din primăvara anului 2017, Comisia va finanța o rețea de creștere a capacităților pentru conservarea culturilor”.

808 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here