Cu 2.000 de ani în urmă, împăratul Traian a construit, în Dacia, un drum de 200 de kilometri, care stă şi astăzi la temelia unei porţiuni din Drumul European 70. În 2014 oficialităţile României au inaugurat o autostradă care s-a închis după 10 luni pentru că s-a stricat!
Septembrie 2015: a fost suspendată circulaţia pe autostrada A1 în porţiunea Orăştie-Sibiu. De ce? Pentru că asfaltul s-a crăpat, a alunecat înspre şanţurile marginale şi pune în pericol siguranţa în trafic. Autostrada fusese inaugurată cu 10 luni în urmă, respectiv noiembrie 2014.
Conform analizelor făcute, crăpăturile nu au avut drept cauză eventuale alunecări de teren, ci o tasare a infrastructurii, pricinuită de execuţia necorespunzătoare a lucrărilor la corpul autostrăzii, în perioada 2012 – 2013. Aceste date au fost recunoscute şi de constructor.
Autostrada Orăştie- Sibiu măsoară 22 km şi a costat, bani plătiţi deja firmei italiene, 156.414.450,64 euro, adică 7,1 milioane euro pe kilometru. Menţionăm că standardul de costuri pentru autostrăzile din ţara noastră, realizat de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri (CANDNR), este de 4.714.480 euro pe kilometru la autostrăzile construite la şes, 6.175.200 euro pentru autostrăzile realizate în zonă deluroasă – cum este cazul Orăştie-Sibiu – şi 7.430.080 euro pe kilometru pentru autostrăzile construite la munte.
După cum se vede, costurile drumului prăbușit după inaugurare se apropie de cele ale unei autostrăzi montane cu tuneluri şi viaducte, diferenţa faţă de o autostradă de deal fiind de un milion de euro pe kilometru.
Dar, vorba unui scriitor, ce mai este milionul în ziua de azi?… De ce sunt drumurile noastre proaste? S-a lansat o idee bolnavă conform căreia statul greşeşte pentru că aceptă oferte cu banii cei mai puţini, pentru că la bani puţini nu se poate cere calitate… Eroare!
La noi, drumul este de trei ori mai scump decât în Austria
“Contractele au standarde tehnice de calitate care trebuie respectate. Cu aceste standarde se intră la licitaţie, ele sunt obiectul licitaţiei. Sunt cantităţi şi calităţi clare, matematice. Nu e ca la medic, să-ţi spună că nu ţi-a rezistat organismul, indiferent ce a greşit el, sau la judecător, să nu i se întâmple nimic, indiferent ce ar judeca!”, a spus conferenţiar dr. ing. Victor Constantinescu, inventator în tehnologia contrucţiilor de drumuri.
În opinia inginerului Victor Constantinescu, care a construit căi rutiere în Libia, înainte de 1989, şcoala românească de specialitate este una din cele mai bune din lume, în sensul că avem specialişti de talie mondială, dar nu îi folosim.
Profesorul spune că principalele cauze pentru care autostrăzile noastre sunt scumpe şi proaste sunt preţurile prea mari ale documentaţiei; apoi licitaţiile care se câştigă fără o concurenţă reală; numeroasele anexe la contractul de bază, care măresc preţurile; falşii proprietari de terenuri, care cumpără din timp loturile vizate de proiectul de construcţie, cu informaţii de la vârfurile ierarhiei, ca să le vândă apoi statului pentru realizarea drumului la preţ triplu.
Şi nu în ultimul rând materialele folosite, în cantităţi mai mici şi la calităţi mai proaste decât standardele contractuale. Pe scurt: corupţia.
“Aşa ajungem să construim puţin şi prost. O autostradă costă la noi de trei ori mai mult decât în Austria, o ţară muntoasă. Trebuie să scăpăm de stilul acesta mafiot”, explică Victor Constantinescu.
Împăratul Traian a fost învins… doar de americani
Puţină lume ştie că, până acum zece ani, cel mai bun drum din lume era considerat cel construit de împăratul Traian, cu 2.000 de ani în urmă, între Drobeta-Turnu Severin şi actuala localitate Sarmizegetusa, fosta capitală Ulpia Traiana.
“Cei aproximativ 200 de kilometri de drum au fost realizaţi în câteva luni, cu un efort material şi uman imens. Construcţia a fost atât de solidă, cu infrastructură de un metru adâncime, încât porţiuni mari sunt înglobate şi acum în drumul modern (Drumul European 70 – n.n.) dintre cele două localităţi. Această realizare a fost depăşită abia acum câţiva ani de americani, cu tehnologia de acum. Adică au realizat aceeaşi lungime de cale rutieră într-un timp mai scurt”, ne-a spus Victor Constantinescu. Menţionăm că romanii au construit, în total, 4.300 de kilometri de drumuri şi 25 de poduri în Dacia, în primii ani de ocupaţie.
Până în anul 2050, trebuie să avem 3.796 de kilometri de autostradă
Cu doar 700 de kilometri de autostrăzi, din care 100 au fost inauguraţi înainte de 1989, România se numără printre ţările de la coada clasamentului european, din perspectiva dezvoltării infrastructurii rutiere.
Conform angajamentelor internaţionale semnate de ţara noastră, până în anul 2030 trebuie să construim 2.833 de kilometri de autostradă, iar până în 2050, alţi 963 de kilometri. Adică peste 35 de ani ar trebui să avem 3.796 de kilometri de autostradă…
Asfaltul românesc s-a făcut plastilină de la căldură
CNADNR a restricţionat traficul rutier, ieri dimineață, pentru maşinile cu tonaj mai mare de 7,5 tone în 15 judeţe ale ţării. Motivul: canicula a înmuiat asfaltul, iar tonajul mare vălureşte drumul.
Altfel spus, iarna se închid drumurile pentru că e zăpadă, vara se închid pentru că e căldură! “Asfaltul s-a făcut plastilină, iar drumurile au fost închise pentru a le proteja, conform legii. Acestea sunt cele mai bune măsuri care se pot lua în anumite condiţii bugetare. Sigur că anumite tehnologii conferă rezistenţă mult mai mare mixturii asfaltice, cum este armarea structurilor asfaltice groase, dar acestea costă bani mai mulţi”, ne-a explicat dr. ing. Constantinescu. Soluţia cea mai bună, net superioară mixturii asfaltice, dar şi mai scumpă, ar fi realizarea de drumuri betonate. Pe vremea lui Ceauşescu, România începuse să construiască asemenea căi rutiere.
“Dar au fost construite prost! România turna betonul la 22 sau 24 de centimetri, ca să facă economie, dar asemenea drumuri betonate se toarnă de la 40 de centimetri în sus, aşa cum s-au făcut pe vremea lui Hitler în Germania. Abia aşa ai structură rezistentă”, a adăugat Victor Constantinescu.
