Ministerul Mediului a sistat taxa de depozitarea deșeurilor până la 1 ianuarie 2019. Motivul: deficiențe majore în aplicarea acestei taxe și consecințe sociale și de mediu negative. Taxa a fost introdusă pe 1 ianuarie şi avea drept scop micşorarea cantităţilor de ambalaje reciclabile aruncate la groapa de gunoi. Printre deficienţele subliniate de minister se numără faptul că s-au cheltuit 900 de milioane de euro pe sortarea gunoaielor degeaba şi că taxa de groapă a fost pasată de autorităţi în facturile cetăţenilor ceea ce este ilegeal, ba, chiar penal. Mai mult, anul trecut, Administrația Fondului pentru Mediu a încasat 112,4 milioane euro din taxa pe gunoi, dar: ”În prezent, nu este în desfășurare nicio sesiune a Programului privind gestionarea deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase” de către Fondul de Mediu. Unde sunt banii?
De la 1 ianuarie 2017, a fost introdusă o taxă de 80 de lei pe fiecare tonă de gunoi dusă la groapă. Menționăm că taxa merge către Fondul de Mediu.
Operatorul de salubritate din Orşova a cerut primăriei să paseze taxa la cetățeni și firme, dar autoritățile locale au refuzat. În acest context, firma de salubritate nu a mai ridicat gunoiul – care a început să se strângă mormane.
”Legea este foarte clară: taxa este percepută de administratorul gropii de la operatorul de salubritate care duce gunoiul acolo. Nu scrie nicăieri că taxa trebuie luată de la cetățeni. Dacă nu am bază legală, nu pot cere bani cetățenilor, pentru că intru în ilegalitate. De aceea am decretat starea de alertă, conform legii, pentru a putea strânge gunoiul. Vom înființa un serviciu propriu al primăriei pentru ridicarea deșeurilor și rezolvăm problema”, a declarat pentru Libertatea Marius Stoica, primarul Orșovei. Mai precis, impunerea unei taxe în mod ilegal frizează zona penalului.
În fine, primarul Stoica a instituit starea de alertă în Orşova, în acestă bază a strâns gunoiul cu resursele primăriei, până la o nouă licitaţie privind serviciul de salubritate.
La fel a făcut şi Primăria sectoruli 4 din Bucureşti.
Dar, conform documentului emis de Ministerul Mediului, majoritatea primăiilor din ţară au făcut exact cum este ilegal: au băgat taxa în facturile cetăţenilor: “Toate costurile provocate de introducerea taxei de depozit se regăsesc deja în facturile populației”. În acest context, majoritatea primarilor care au semnat aşa ceva (“ca primarii”) au probleme mari…
Sistarea taxei de groapă a enervate foarte tare ”Coaliția pentru Economia Circulară” (CEC) care a tunat și a fulgerta împotriva tăierii acestui flux de bani. Cine este CEC? O organzație a reciclatorilor din România. Haideți să vedem o scurtă istorie a gunoialeor din România în perioada post-decemristă.
900 de milioane de euro pentru sortarea deşeurilor, au dispărut
Din anul 2000, Uniunea Europeană a pornit Programul de Instrumente pentru Politici Structurale pentru Preaderare – ISPA şi acordă un miliard de euro finanţare nerambursabilă pentru 12 ţări. România trebuia să investească în rezervele de apă potabilă, tratarea apelor reziduale, administrarea deşeurilor solide şi a celor periculoase şi în depoluarea aerului. Pentru perioada 2000-2007, Bruxelles pune la dispoziţia Bucureştiului, în fiecare an, 140 de milioane de euro.
Ca nou stat membru, între 2007 şi 2013, România a avut la dispoziţie 5,6 miliarde de euro pentru programul Operaţional Sectorial Mediu.
„Pentru axa prioritară 2 pentru managementul deşeurilor au fost alocate 900 de milioane de euro din care contribuţia Comisiei Europene – 773 de milioane de euro”, a spus Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului.
România trebuia să pună la punct câte un circuit integrat, în fiecare judeţ, prin care autorităţile locale să gestioneze fluxul de gunoi. Concret, trebuiau înfiinţate puncte de colectare a deşeurilor, staţii de transfer, centre de sortare şi compostare şi gropi de gunoi ecologice care să primească, în principal, doar reziduurile rămase după colectarea materialelor reciclabile (SMID).
Ministerul Mediului spune acum că: ”Realitatea este că, în România, din 34 de SMID-uri construite cu fonduri europene doar unul este funcțional”.
Întrebarea vine de la sine: cei 900 de milioane de euro, unde s-au dus? Mai mult: ce s-a ales de întregul programul Operaţional Sectorial Mediu, adică 5,6 miliarde de euro?
Poate ar fi cazul să întrebăm societățile constitutite în Coaliția pentru Economie Circulantă!
Menționăm că anul trecut, Adminustrația Fondului pentru Mediu a încasat 112,4 milioane de euro doar din taxe pe deșeuri, dar nu are nici un program pentru gestionarea deșeurilor. Ce face cu banii? Conform site-ului Fondului pentru Mediu: ”Programe de realizare a pistelor pentru bicilciști în mediul urban și periurban”, ”Efectuarea de monitorizări, studii și cercetări în domeniul protecției mediului”, ”Campanii de informare și conștientizare” etc.
