La începutul lunii mai, în urma îngheţului care a afectat culturile multor fermieri români, euroalesul Daniel Buda, membru al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, a adresat Comisiei Europene o întrebare cu solicitare de răspuns scris, în care a solicitat să i se comunice care sunt instrumentele de care dispune Comisia în vederea susținerii agricultorilor în eventualitatea unor pagube semnificative. „Temperaturile extrem de scăzute au avut un efect nefast atât asupra pomiculturii, cât și asupra legumiculturii. Reprezentanți ai asociațiilor pomicole au semnalat faptul că variațiile de temperatură au condus la pierderi de până la 90 %-95 %. Plantațiile pomicole au fost afectate, cu atât mai mult cu cât pomii fructiferi ale căror flori s-au deschis nu au mai putut fi polenizați. Au fost înregistrate scăderi de temperatură drastice, cu până la 15 grade mai mici decât ar fi fost normal pentru perioada sfârşitului lunii aprilie. Din această cauză a fost amânată recolta de fructe și legume de la vară iar cheltuielile de producţie s-au dublat, ceea ce înseamnă creșteri semnificative ale prețului aferent legumelor și fructelor“, ne-a declarat Daniel Buda, care a primit zilele trecute un răspuns din partea Comisarului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan.
Redăm mai jos răspunsul primit de euroalesul român
Cadrul juridic aplicabil în domeniul dezvoltării rurale (Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului) include instrumente de gestionare a riscurilor. Instrumentele în cauză vizează acordarea de sprijin fermierilor pentru a se proteja de pierderi economice grave, cauzate, printre altele, de fenomene climatice nefavorabile. Sunt disponibile trei tipuri de instrumente de gestionare a riscurilor:
(1) sprijin pentru contribuțiile fermierilor la primele de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor împotriva pierderilor economice cauzate de fenomeneclimatice nefavorabile,
(2) sprijin pentru crearea și funcționarea fondurilor mutuale
(3) sprijin pentru instrumentele de stabilizare a veniturilor care sunt transpuse sub forma unor fonduri mutuale.
Pe lângă cele menționate mai sus, pentru a facilita compensarea pierderilor economice suferite de fermieri, programele de dezvoltare rurală (PDR) pot sprijini, de asemenea, refacerea potențialului de producție agricolă afectat de fenomene climatice nefavorabile sau de alte dezastre naturale și evenimente catastrofale, precum și unele măsuri de prevenire corespunzătoare. Cu toate acestea, este la latitudinea fiecărui stat membru și/sau a fiecărei regiuni să își elaboreze programele de dezvoltare rurală, în conformitate cu prioritățile UE și cu nevoile țării sau ale regiunii. Măsura de refacere poate fi activată retroactiv (perioada de eligibilitate începe atunci când se produce fenomenulclimatic nefavorabil).
De asemenea, statele membre pot utiliza fonduri integral naționale pentru compensarea pagubelor provocate de fenomene climatice nefavorabile, cu condiția ca ajutorul respectiv să fie acordat în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. În unele state membre, pentru compensarea fermierilor afectați, ar putea fi disponibile și sisteme de asigurare private sau parțial publice împotriva înghețului, a secetei sau a altor riscuri naturale, finanțate în cadrul schemelor naționale de ajutoare de stat.
„Astfel cum a subliniat Comisia în răspunsul său la întrebarea cu solicitare de răspuns scris E-003287/2017, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală al României 2014-2020 sunt disponibile instrumente specifice de gestionare a riscurilor pentru fermieri. Există fonduri naționale şi europene pentru compensarea pagubelor provocate de fenomene climatice nefavorabile pe care, din păcate, ministerul Agriculturii le tratează cu maximă indiferenţă! Între timp, fermierii rămân cu culturile distruse şi cu incapacitatea de a-şi achita datoriile!”, a concluzionat Daniel Buda.
