Pe 19 iulie, Gabriela Firea va înainta Consiliului General un proiect de Hotărâre de Consiliu prin care cere Guvernului terenul din groapa cu bălării situat peste drum de Tribunalul București și Biblioteca Națională, între Bulevardele Unirii, Nerva Traian și Octavian Goga. Aici vrea să sprijine cu bani publici realizarea unui centru de afaceri privat. Ceea ce este illegal, ba, pe alocuri chiar penal… Ceva asemănător s-a întâmplat și în mandatul de primar general al lui Adriean Videanu, când bălăriile Cântării României au înghițit 74 de milioane de euro.
O suprafață de 10,7 hectare de teren aflată în mijlocul Bucureștiului, care a primit pompoasele nume de “Cântarea României”, apoi “Esplanada”, apoi “Cartierul Justiţiei”, zace abandonată de peste 27 de ani, adică este maidan. Asta deși autorităţile au cheltuit până acum zeci de milioane de euro pentru exproprieri, despăgubiri și achiziții. Practic, zona rămâne un loc pe care cresc buruieni, se coc corcoduşele și unde dispar banii publici.
Nicolae Ceauşescu a început acolo un proiect numit “Cântarea României“, pe suprafaţa de 10,7 hectare, dar nu a apucat decât să dărâme casele oamenilor şi să pună plăcile de bază ale unei uriaşe construcţii cu destinaţie culturală. După 1990, proiectul a fost rebotezat “Esplanada” şi a fost pus pe tapet, prin parteneriat public-privat, de către Guvern, care era proprietar al terenului. Proiectul a fost aprobat în 2004.
Numai că, între timp, foștii deținători ai caselor pe care Ceauşescu le-a dărâmat şi-au revendicat proprietățile.
Terenul «Cântării României» a fost revendicat în instanţă de foştii proprietari
În anexa la Hotărârea de Guvern privind “Esplanada” se spune: “Pe amplasament s-a reconstitutit dreptul de proprietate pentru 10 persoane fizice. (…) Un număr de 66 de persoane fizice au depus notificare în conformitate cu prevederile Legii 10/2001 privind retrocedarea imobilelor preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembruie 1989”.
În anul 2006 Primăria Municipiului Bucureşti a alocat suma de 100 de milioane de euro pentru “exproprieri de utilitate publică” în cazul a două obiective majore: Pasajul Basarab şi proiectul “Esplanada”. Pentru Pasajul Basarab au fost repartizate 26 de milioane de euro pentru exproprierea a circa 5.700 de metri pătraţi de teren aflat în proprietate privată.
Restul banilor, adică 74 de milioane de euro, au fost alocaţi unui alt proiect major din București, “Esplanada”, groapa de lângă Piaţa Unirii.
Primăria Capitalei a pus în posesie acolo 30 de persoane dintre cei 96 de proprietari care au notificat autorităţile că vor terenurile înapoi. Ulterior, din fondul destinat retrocedărilor despre care am vorbit mai sus, Municipalitatea a cumpărat, prin negociere directă, 10 terenuri în suprafaţă totală de 1,6 hectare, în numele proiectului “Esplanada”, unde Primăria nu avea, legal, nici o treabă. Proprietarii despre care vorbim plătesc acum impozit pe teren, dar nu au voie să îl folosească.
Exproprieri de utilitate publică… pentru afaceri private
Pentru restul proprietarilor a anunţat că va face “exproprieri pentru utilitate publică“, adică forţat, pe bani publici. Numai că proiectul prevedea un centru cultural şi trei blocuri de birouri ale unei entităţi private. Adică, se iau terenurile proprietarilor de drept, cu forţa, mascând o utilitate publică, şi se dau unor “clienţi“ ai autorităţilor, pentru afaceri private.
Numai că Legea nu permite exproprieri pe bani publici pentru un interes privat. Ca atare, afacerea s-a stins, pur şi simplu, iar despre cei 74 de milioane euro destinaţi exproprierilor nu s-a mai auzit nimic, au dispărut.
Iată însă că proiectul “Cântarea României” a fot botezat din nou: “Cartierul Justiţiei”. Conform declaraţiilor lui Liviu Dragnea şi schiţei proiectului, acest Cartier al Justiţiei trebuie să cuprindă un corp de clădiri pentru Ministerul Justiţiei, o sală polivalentă unde se vor desfăşura spectacole şi… “clădirile de birouri”, trei la număr. Adică aceeaşi Mărie, cu altă pălărie!
România se va împrumuta cu 200 de milioane de euro de la Banca Mondială, anul acesta, pentru materializare acestui proiect public-privat… pentru că autorităţile sunt hotărâte să nu renunţe la cele trei blocuri private cu destinaţia birouri. Deocamdată însă nu există o soluţie concretă prin care să se facă exproprieri de utilitate publică pentru afaceri private. Mai mult, Legea 10, art. 21, spune: “Sub sancțiunea nulității absolute este interzisă înstrăinarea, grevarea, darea în folosință, schimbarea destinației imobilelor notificate până al finalizarea procedurilor administrative și/sau juridice prevăzute de lege”. În groapa de la Unirii sunt acum 66 de notificări, iar, pe cale de consecință, orice proiect privind zona aceasta este lovit de nulitate.
În acest context, Primăria Capitalei se pregătește și ea de investiții în spațiul ”Cântarea României”, în sensul că cere voie Guvernului să se bage cu bani publici, cam 30 de milioane de euro, pentru a realiza acolo ”spații administrative, spații birouri, centrul de afaceri, investiții culturale, zonă verde și de agreement și parcări”. Spațiile administrative, birourile și centrul de afaceri sunt de fapt cele trei imobile private din proiect. Cum va impune primăria realizarea unor construcții private pe terenuri care aparțin unor persoane particulare sau care sunt notificate în baza legii proprietății, încă nu este clarificat? Poate că nici nu vrea nimeni să clarifice. Poate că maidanul de la Unirii este ăprogramat să rămână o mașină de tocat bani… în măsura în care autoritățile nu renunță la blocurile particulare de afaceri. De ce nu fac acolo blocuri de locuințe, de pildă?
«Cartierul Justiției» va avea un «investitor»
“În urma procesului de consultare publică a fost remarcată necesitatea completării anexei proiectului de HG pentru aprobarea schimbării denumirii amplasamentului obiectivului de investiții, situat în municipiul București, bd. Unirii, sectorul 3, din «Esplanada» în «Cartierul Justiției», precum și a programului prioritar de reconversie funcțională a acestuia, în sensul că se va specifica faptul că terenul care va fi obținut și pus la dispoziția investitorului în condițiile legii, va fi utilizat cu respectarea prevederilor Planului Urbanistic General (PUG) al municipiului București, Planului Urbanistic Zonal (PUZ) – zona centrală, Planului Urbanistic Zonal al sectorului 3 și ale prezentului program. De asemenea, facem precizarea că, la momentul de față, terenul este în administrarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, urmând ca, după elaborarea Planului Urbanistic Zonal, Ministerul Justiției să procedeze, dacă este cazul, la preluarea suprafeței necesare realizării Cartierului de Justiție; regimul juridic al acestei suprafețe urmează a fi definitivat conform prevederilor legale în vigoare”, a explicat Ministerul Justiţiei.
