O legendă urbană din Covasna spune că la sfârşitul anilor 60, podul metalic de peste Olt din localitatea Sfântu Gheorghe, actuala reşedinţă a judeţului Covasna, a fost martorul unor băi involuntare în apa râului. Am găsit persoana care a confirmat acestă poveste.
Oltul desparte zona centrală a oraşului, dominată de maghiari, de cea dinspre gară, unde majoritari erau românii. În mod frecvent, grupuri de maghiari sau români, tineri, desigur, puneau „stăpânire” pe pod şi urma cel puţin o baie a cuiva pe motiv de pronunţare a cuvântului ”pâine”!
Dacă podul era dominat de unguri şi trecea pe acolo vreun român, era pus să spună ”kenyer” (n.r. pâine) şi dacă stâlcea pronunţia, era aruncat în Olt!
La fel, dacă românii dominau podul şi trecea vreun ungur singuratic, era pus să pronunţe ”pâine”, şi dacă spuna ”piuine”, făcea baie obligatoriu! ”Este adevărat, în acele momente situaţia a fost tensionată în zonă, eu am fost acolo!”, ne-a explicat Milu Păun, martorul acestei istorii pe cale de a fi uitată.
Trupele de securitate aduse pentru a linişti ”bălăceala” în Olt
Povestea are o explicaţie politică. În 1950, sub ocupaţie sovietică, împărţirea administrativă a României a renunţat la judeţe şi a adoptat regiunile. În 1952 apare Regiunea Autonomă Maghiară, care cuprindea judeţele Covasna, Harghita şi Mureş! În 1960, aceasta se transformă în Regiunea Mureş-Autonomă Maghiară, cu teritoriu mai mic, apoi, în 1968, Ceauşescu desfiinţează regiunile, inclusiv pe cea maghiară şi înfiinţează 39 de judeţe, plus Bucureşti.
În acest condiţii au apărut anumite tensiuni în zonă. ”În mai, 1969, eram militari în termen la trupele de securitate, la o unitate din Galaţi. Am fost detaşaţi la Sfântu Gheorghe, Covasna, pentru a dezamorsa prin intimidare tensiunile apărute acolo. Ni s-a prelucrat faptul că anumite persoane de etnie maghairă începuseră să încalce proprietăţile românilor şi să le ceară să plece. Nu s-au înregistrat însă incidente majore pe aceată temă. Într-o seară însă, pe când un grup de patrulare, din care făceam parte, a intrat pe pod, am fost acostaţi de un grup de tineri maghiari care ne-au cerut să părsim teritoriul republicii ungare, cum spuneau ei, şi au încercat o intevenţie în forţă asupra noastră. I-am imobilizat, i-am predate superiorilor, apoi nu mai ştiu ce s-a întâmplat cu ei!”, ne-a explicat Milu Păun, astăzi pensionar.
Ceea ce se mai ştie cu certitudine, este că unul dintre tinerii maghiari care au participat la acele mişcări, fiul unui profesor de geografie, s-a sinucis. Podul metalic vechi a fost desfiinţat, în locul lui fiind construit unul din beton. Iar pronunţia pâinii este la liber…
