În prezent, sub 1% dintre fermierii români fac parte dintr-o formă asociativă. Comparativ, în Uniunea Europeană, media de organizare este de 34%.
Motivul poate fi faptul că, în țara noastră, termenul de „cooperativă” este, de regulă, privit cu suspiciune, dat fiind că înființarea acelor „cooperative” din comunism i-a desproprietărit pe țărani și, în loc să se cultive spiritul de asociere și de încredere (adică pilonii de bază ai unei întreprinderi cooperatiste), s-au desființat comunitățile organice, alterându-se complet relațiile dintre oameni, prin masificarea și dezrădăcinarea rezultate în urma colectivizării. Situaţia a fost remarcată şi de euroalesul Daniel Buda, membru în cadrul Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Parlamentului European, un bun cunoscător al problemelor fermierilor din ţara noastră. Pe lângă faptul că în România există extrem de puţine cooperative, nici măcar cele pe care le avem nu sunt protejate suficient de legislaţia actuală.
„În timp ce în alte state din UE fermierii sunt ajutați și încurajați să se asocieze, în România sistemul deficitar al cooperativelor agricole este la ordinea zilei! Legea cooperativelor agricole a suferit diverse modificări în ultimii ani, cea mai importantă dintre acestea fiind realizată în anul 2016. Modificările au survenit ca urmare a necesității instituirii unui cadru de reglementare oportun pentru încurajarea asocierilor sub formă de cooperative. În România, participarea agricultorilor la formele asociative este foarte scăzută în ciuda multiplelor avantaje care decurg din asociere. Reglementările introduse în anul 2016 au avut ca scop accesarea mai ușoară a fondurilor europene, posibilitatea de negociere a unui preţ mai bun al produselor, și nu în ultimul rând introducerea unor facilități fiscale. Cu toate acestea, agricultorii care au aderat la cooperative s-au bucurat doar de un avantaj fiscal pe o perioadă limitată, și anume lipsa impozitului. Mai mult, membrii cooperativelor sunt nemulțumiți de cadrul legal incert și de lipsa normelor metodologice care împiedică valorificarea acestor facilități fiscale. Modificările legislative încurajează agricultorii să se organizeze pe partea de producție și nu pe comercializare, așa cum sunt toate modelele de bună practică din Europa. Îi solicit public ministrului Agriculturii, domnului Petre Daea să își îndrepte atenția asupra acestei probleme și să identifice soluții imediate astfel încât principalii beneficiari ai legii să nu mai fie lanțurile de supermarketuri ci producătorii locali, care au nevoie de sprijin mai ales în această perioadă dificilă. Stă doar în puterea noastră să generăm mecanisme prin care sistemul de organizare al cooperativelor din România să fie cu adevărat european și centrat pe nevoile producătorilor autohtoni!”, a explicat Buda.
