Legea penală nu prevede obligația recuperării prejudiciului în cazul eliberării condiționate a omului de afaceri Dan Voiculescu, identificarea și recuperarea creanțelor din dosarul ‘ICA’ fiind în competența instituțiilor statului, se arată în motivarea Tribunalului București.
Tribunalul București a dat publicității, miercuri, motivarea deciziei din 18 iulie prin care judecătoarea Iosefina Pârvu a dispus eliberarea condiționată din închisoare a omului de afaceri Dan Voiculescu, după ce acesta a executat aproape 3 ani din cei 10 ani închisoare primiți în dosarul ‘ICA’, arată Agerpres.
„Dispozițiile cuprinse în art.59 din Codul de procedură penală vechi din 1969 — lege penală mai favorabilă — nu cuprind mențiuni privitor la o astfel de obligație, analiza lor însemnând o combinare a dispozițiilor de drept substanțial succedate în timp și, deci, încălcarea principiului aplicării legii penale mai favorabile. Critica cuprinsă în contestația procurorului va fi analizată de judecător și prin dispozițiile cuprinse în hotărârea de condamnare prin care s-a dispus luarea măsurii de indisponibilizare a sechestrului asigurător în vederea confiscării speciale a echivalentului în lei a bunurilor mobile și imobile aparținând intimatului condamnat, inclusiv asupra conturilor societăților comerciale la care acesta figurează ca împuternicit, beneficiar real, asociat sau administrator ce vor fi identificate în cursul punerii în executare a hotărârii de condamnare. Recuperarea acestor creanțe și identificarea lor prealabilă este dată în competența unor instituții ale statului sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Direcția Națională Anticorupție”, se arată în motivarea instanței.
În legătură cu cele 11 lucrări elaborate de Dan Voiculescu în închisoare, tribunalul arată că, în perioada 7 februarie 2014 — 4 martie 2015, la Penitenciarul Rahova nu s-au întocmit tabele de pontaj pentru lucrările științifice redactate de către deținuți, comisia de selecționare pentru activități productive a unității nemaifăcând propuneri privind programul și locația desfășurării activității de elaborare a lucrărilor științifice.
La admiterea cererii de eliberare, judecătoarea Iosefina Pârvu a luat în calcul conduita lui Voiculescu în penitenciar, prin prisma activităților educative, culturale și de consiliere psihologică la care acesta a participat, recompensele și creditele primite în detenție, lipsa sancțiunilor disciplinare, dar și instruirea școlară și lipsa antecedentelor penale.
Inițial, o comisie de la Penitenciarul Rahova nu a fost de acord cu eliberarea lui Voiculescu, pe motiv că acesta nu a dat dovezi temeinice de îndreptare.
Procurorul a spus că există o disproporție mare între cele 56 de zile câștigate de Dan Voiculescu pentru munca depusă în penitenciar, față de cele 330 de zile acordate pentru lucrările redactate. Reprezentantul DNA a cerut instanței să țină cont și de referatul Comisiei de la Penitenciarul Rahova, care nu a fost de acord cu eliberarea omului de afaceri.
Pe 8 august 2014, Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv la 10 ani de închisoare cu executare pe Dan Voiculescu în dosarul ‘ICA’, iar Gheorghe Mencinicopschi, fost director general al ICA, a primit 8 ani de închisoare. De asemenea, Sorin Pantiș, fost director general executiv Grivco SA, a primit 7 ani de închisoare, iar Corneliu Popa, fost director general al ADS, a fost condamnat la 8 ani de închisoare.
