Parlamentul dezbate de mai mult timp, adică încearcă să strecoare în legislația românească, OUG 38/2016 pentru modificare Legii deşeurilor. În esenţă, prin acest act normative România recunoaştecă a dat chix la capitolul reciclării deşeurilor şi vrea să importe aparatură de incinerat ambalaje. Asta în condiţiile în care fabricile de mase plastice importă 40% din necesarul lor de deşeuri plastice pentru reciclare, pentru a le transforma în ambalaje noi, iar gropile de gunoi ale României dau pe afară de pline ce sunt din cauza deșeurilor. Başca, riscăm să fim amendaţi de anul viitor, cu 200.000 de euro pe zi, pentru că nu reciclăm gunoiul şi trimitem ambalajele la groapă. Adică, suntem într-un fel de haos!
Organizaţiile neguvernamentale de mediu promit scandal dacă se va adopta acestă OUG, pe motiv că incineratoarele de deşeuri sunt mari poluatoare (produc fum cancerigen) şi au fost interzise în Occident – dar ceea ce a fost interzis în Vest va fi importat în România.
În ordonanţă se specifică faptul că piaţa deşeurilor este în blocaj din cauza incapacităţii Organizaţiilor de Transfer de Responsabilitate (OTR) de a îndeplini ţintele de reciclare.
Aceste OTR-uri, 10 la număr în România, sunt entităţi economice care preiau prin contract deşeurile producătorilor de ambalaje – cum sunt magazinele, de exemplu – şi se obligă să le recicleze, contra cost, desigur. Doar că în urma unor controale ale Adminsrtaţiei Fondului de Mediu, în toamna anului 2015, şase din OTR-uri au fost prinse că raportau mai mult deşeu preluat pentru reciclare decât era în realitate. Amenzile de 19 milioane de euro au zdruncinat piaţa deşeurilor, au produs şi mai mult ambalaj trimis către gropile de gunoi şi ne-a apropiat şi mai mult de infrigementul promis pentru anul viitor de Comisia Europaenă: amenzi de 200.000 de euro pe zi, până ne punem la punct cu gunoiul. Aceste amenzi ar însemna o catastrofă financiară pentru România.
”Vedeţi pe străzi oameni cu cărucioare pline cu PET-uri? Aceştia sunt reciclatorii reali de deșeuri”
În acest context statul s-a gândit să importe incineratoare de deşeuri, în special mase plastice. În acest context a apărut protestul ONG-urilor. Acestea au lansat o petiţie naţională în care cer menţinerea reciclării şi evitarea incinerării ambalajelor, metodă care produce noxe cancerigene. Adică, de frica amenzilor, nu trebuie să omorâm populaţia, ci trebuie să ne facem treaba: reciclare.
“Adevărul este că în măsura în care noi ducem ambalajele la groapa de gunoi, 40% din necesarul de materie primă provenită din reciclare, la fabricile de mase plastice din ţara noastră, este adus din import. Vedeţi pe străzi oameni cu cărucioare pline cu PET-uri? Aceştia sunt reciclatorii reali, ei ar trebui încurajaţi pentru că fac parte dintr-un sistem funcţional. ONG-urile au dreptate, incinerarea este o tehnologie depăşită şi periculoasă, avem tehnologii noi pe care putem să le aplicăm”, ne-a explicat inventatorul Iulian Horneţ, inventatorul mai multor tehnologii, brevetate şi folosite, de reciclare a deşeurilor de diferite tipuri.
Menţionăm că pentru o fabrică de mase plastic este mult mai ieftin să producă prin reciclarea deşeurilor plastice decât din materie primă nou.
