Creştinii prăznuiesc duminică Schimbarea la Faţă. Se spune că din această zi vremea începe să se schimbe, prevestind sosirea toamnei. Sărbătoarea are o semnificație aparte în unele regiuni: cerurile se deschid, iar cei aleşi de Dumnezeu pot vedea Porţile Raiului.
La Slujba din 6 august, deasupra Bisericii Ortodoxă, în timpul slujbei oficiate de Patriarhul Ierusalimului, apar nori foarte ciudaţi, deşi în această lună cerul este mereu senin.
Sărbătoarea Schimbării la Faţă datează de la începutul secolului al IV-lea, când Împărăteasa Elena ctitoreşte o biserică pe Muntele Tabor. În Biserica Rusă se obişnuieşte ca în această zi să se facă pomenirea tuturor celor adormiţi, în timp ce în unele zone este obiceiul de a aduce struguri la biserică pentru a fi împărţiţi credincioşilor.
Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos este unul din cele 12 praznice împărăteşti, având ca semnificaţie momentul în care apostolii Mântuitorului, aflaţi pe muntele Tabor, s-au convins că acesta nu este doar un prooroc al lui Dumnezeu, ci Fiul Lui Dumnezeu. Pe muntele Tabor, pe când Iisus se ruga, apostolii, moleşiti de somn, tresar deodată la o privelişte nemaivăzută: faţa Lui strălucea puternic, iar hainele se făcuseră albe ca zăpada. Apoi, în acea lumină, apar doi bărbaţi care stau de vorba cu Iisus despre Patimă şi Moartea Sa în Ierusalim. Este vorba despre marii prooroci ai Vechiului Testament, Moise şi Ilie.
Sărbătoarea este privită ca zi de hotar pentru vară. Din această zi, vremea incepe să se schimbe şi să se răcească.
Schimbarea la Faţă mai este numită în popor şi Obrejenia, Pobrojenia sau Probojeni. Denumirea Obrejenie vine din slavonă, “obrejenie” însemnând transformare, schimbare. Denumirea de Probojanii vine tot din slavonă, de la verbul popular „a probazi”, semnificând a ocărî sau a certa. Dacă denumirea în limba greacă a sărbătorii Schimbării la Faţă a Domnului este Metamorphosis (Transfigurarea), iar în limba slavonă Preobrajenie, Sfântul Antim Ivireanul o numeste sugestiv Dumnezeiasca Infrumuseţare a lui Hristos.
În satele româneşti încă se mai pătrează viu spiritul acestei sărbători, de ea fiind legate o serie obiceiuri, datini, tradiţii şi superstiţii.
Foto: Doxologia.ro
