În România, gradul de absorbție a fondurilor europene în sectorul vitivinicol a scăzut de la 100% în 2014 la aproximativ 10% în prezent. Potrivit reprezentanților Patronatului Național al Viei și Vinului, principala cauză care a determinat această scădere alarmantă o reprezintă cerințele Curții de Conturi în ceea ce privește redactarea legislației.

În urma controalelor la APIA și la Autoritățile de Management al Programelor Operaționale, Curtea de Conturi face recomandări desprinse de realitate și care nu doar îngreunează activitatea acestor instituții, dar le și blochează. Abordarea Curții de Conturi este una strict teoretică, impunând condiționalități mult peste cerințele regulamentelor și directivelor europene. În lipsa unei pregătiri de specialitate ori a cunoștințelor specifice domeniului vitivinicol, abordarea acestora este una strict birocratică și generează, în consecință, blocaje majore în accesarea fondurilor europene. Astfel de practici afectează gradul de absorbție a fondurilor și îngreunează birocrația la nivelul instituțiilor. Situația l-a determinat pe euroalesul Daniel Buda, membru în cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European, să se adreseze Comisiei Europene.

„Am adresat Comisiei Europene, o întrebare cu solicitare de răspuns scris, în baza procedurilor parlamentare de care dispun, prin care am solicitat să mi se comunice care sunt instrumentele avute la îndemână de către instituție pentru a preveni astfel de blocaje, permițându-se creșterea gradului de absorbție atât la nivelul sectorului vitivinicol, cât și la nivelul celorlalte sectoare.  Zilele acestea am primit răspuns din partea Comisarului european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, domnul Phi Hogan, care mi-a transmis faptul că, pentru a se asigura continuitatea între programele de sprijin din sectorul vitivinicol, a fost stabilită o nouă perioadă de cinci ani de programare a sprijinului pentru exercițiile financiare 2019-2023, condiționată de disponibilitatea fondurilor începând din 2021“, a declarat Buda.

Iată răspunsul lui Phil Hogan

„Comisia acordă o importanță deosebită programelor naționale de sprijin în sectorul vitivinicol finanțate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013, programe care constituie un instrument esențial pentru sporirea competitivității vinurilor europene. Când a aliniat legislația relevantă la Tratatul de la Lisabona, Comisia s-a folosit de oportunitate pentru a introduce elemente de clarificare, de simplificare și de subsidiaritate, precum și de reducere a sarcinii administrative în textele juridice referitoare la programele de sprijin în sectorul vitivinicol, asigurând totodată protejarea intereselor financiare ale Uniunii. De asemenea, Comisia monitorizează constant implementarea programelor și furnizează asistență statelor membre în această privință. În acest scop, Comisia a elaborat Orientări pentru implementarea programelor naționale de sprijin în sectorul vitivinicol, oferind exemple și explicații cu scopul de a ajuta statele membre în acest proces. În sfârșit, pentru a se asigura continuitatea între programele de sprijin din sectorul vitivinicol, a fost stabilită, de asemenea, o nouă perioadă de cinci ani de programare a sprijinului pentru exercițiile financiare 2019-2023, condiționată de disponibilitatea fondurilor începând din 2021“.

1 COMENTARIU

  1. nicio grija, procentul de absorbtie va fi de suta la suta, pentru ca marele mogul ‘sarescu este mare proprietar de podgorii, iar cate sute de milioane de euro a dat el (din banii-munca romanilor)catre mai- marii UE, merita si el un mic return,nu?Probabil ca de la inceput aceste fonduri sunt cu dedicatie, oricum mogul capusa cea mare, este gata sa ‘absoarba”, direct sau indirect, prin betzivanii lui, imprastiati in toata tara…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

2 + 8 =