România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al sumelor cheltuite pe cap de locuitor pentru alocaţii destinate familiei şi copiilor, cu o sumă de 91 de euro în 2014, arată datele publicate recent de Eurostat. La nivel european, media cheltuielilor pentru alocaţii destinate familiei şi copiilor era de 651 de euro pe cap de locuitor în 2014.

Cheltuieli mai mari de 1.000 de euro pe cap de locuitor se înregistrau în Luxemburg (3.090 euro), Danemarca (1.668 euro), Suedia (1.368 euro), Finlanda (1.212 euro), Germania (1.132 euro), Austria şi Irlanda (1.060 euro). La polul opus cheltuieli mai mici de 200 de euro pe cap de locuitor se înregistrau în România (91 de euro), Bulgaria (112 euro), Lituania (135 de euro), Letonia (154 de euro), Croaţia (155 de euro), Polonia (166 de euro), Grecia (182 de euro) şi Portugalia (195 de euro).

În total, statele membre ale Uniunii Europene au cheltuit în 2014 peste 330 miliarde de euro sub formă de alocaţii pentru familie şi copii, dintre care 1,8 miliarde euro au fost cheltuiţi în România. La nivelul Uniunii Europene, alocaţiile pentru familie şi copii au reprezentat 8,6% din totalul prestaţiilor sociale, acest tip de alocaţii fiind devansate doar de alocaţiile pentru persoanele în vârstă (45,9% din totalul prestaţiilor sociale) şi alocaţiile pentru îngrijirea sănătăţii şi dizabilităţi (36,5%).

În rândul ţărilor membre Uniunii Europene, există trei state în care ponderea alocaţiilor pentru familii şi copii este aproape sau mai mare de 12% din totalul prestaţiilor sociale, respectiv Luxemburg (15,6%), Irlanda (13,1%) şi Ungaria (11,9%). La polul opus se situează Portugalia, Grecia şi Olanda unde ponderea alocaţiilor pentru familii şi copii în totalul prestaţiilor sociale era mai mică de 5%. În România, alocaţiile pentru familii reprezintă 8,3% în totalul prestaţiilor sociale, adică peste media din zona euro (7,98%) şi în apropiere de media blocului comunitar (8,55%), fiind mai mare decât în ţări precum Polonia, Slovenia, Franţa, Belgia, Italia sau Spania.

Daniel Buda a fost singurul europarlamentar român care a luat atitudine, solicitând Comisiei Europene, în baza procedurilor parlamentare de care dispune, să comunice care sunt instrumentele avute la îndemână de instituţie cu privire la o potențială creștere a cuantumului alocației în vederea unei mai bune susțineri financiare a familiilor și copiilor din România. „România se clasează pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește sumele pe cap de locuitor pentru alocații destinate familiei și copiilor. Conform datelor publicate de Oficiul European de Statistică, alocația aferentă familiei se ridică la doar 91 euro. Media europeană a cheltuielilor pentru alocațiile destinate familiei și copiilor este de 651 europe cap de locuitor. Astfel, alocația din România este de șapte ori mai mică decât media europeană. Alocațiile destinate familiei și copiilor reprezintă un instrument financiar important pentru aceștia având în vedere costurile asociate cu întreținerea și creșterea copiilor. În răspunsul primit zilele acestea din partea Comisarului European Marianne Thyssen, responsabil pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, domnia sa a subliniat recomandările în vederea unor reforme cuprinzătoare care să abordeze problema sărăciei în rândul familiilor și a copiilor“, a explicat Buda. Iată răspunsul Comisarului Thyssen: „Comisia sprijină eforturile naționale de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale cu orientări de politică și resurse financiare. În contextul semestrului european, cadrul de coordonare al Uniunii pentru guvernanța economică, Comisia monitorizează îndeaproape evoluțiile României pe plan social și a emis recomandări de politică în vederea unor reforme cuprinzătoare care să abordeze problema sărăciei în rândul familiilor și a copiilor. Printre acestea se numără recomandări privind introducerea unui venit minim de inserție, ameliorarea sistemului național de sănătate, precum și educația și îngrijirea copiilor mici, în special pentru rromi. Se preconizează că sfera redusă de acoperire a prestațiilor acordate în funcție de venituri, în special, se va îmbunătăți odată cu introducerea venitului minim de incluziune socială Adoptată în 2016, Legea privind venitul minim de incluziune, care urmează să intre în vigoare la 1 aprilie 2018, consolidează trei programe bazate pe evaluarea veniturilor. Legea prevede un buget aproape dublu față de cel actual, sporind astfel adecvarea și sfera de acoperire a prestațiilor; obiectivul urmărit este acela de a scoate aproximativ 10 % din populație din situația de sărăcie extremă. Au fost inițiate măsuri susținute cu fonduri naționale și din partea UE, dar mai sunt multe de făcut în ceea ce privește implementarea. Printre măsurile recente se numără intervenții integrate, programul-pilot „Masă caldă pentru elevi” (care urmează să fie lansat în 50 de școli), îmbunătățirea rambursării costurilor cu naveta și acordarea de tichete sociale pentru a-i încuraja pe copiii săraci să urmeze învățământul preșcolar. Măsurile finanțate de UE vizând combaterea abandonului școlar timpuriu și ameliorarea calității personalului didactic, în special în școlile defavorizate, urmează să fie finanțate în cadrul Programului operațional „Capital uman” cu o alocație de aproximativ 500 euro”.

1 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

4 + 1 =