Pentru a putea supraviețui, Româmânia se împrumută lună de lună cu aproximativ un miliard de euro. Doi economiști au explicat de ce ne împrumutăm, de ce suntem săraci și care este nivelul de îndatorare al țării noastre. Menționăm că puterea de cumpărare a românilor se află pe locul 33 într-un clasament european general. Adică suntem săraci.
Economistul Geroge Vulcănescu a explicat din start că principala cauză a împrumuturilor pe care le face statul român o reprezintă acoperirea deficitului bugetar. Statul consumă mai mult decât încasează.
”Ne împrumutăm pentru a acoperi golurile de la buget. Avem salariile mari care nu produc valoare adăugată, construim autostrăzi care se surpă imediat după inaugurare, facem parcuri între bălăriile din câmp și alte investiții aiuristice de acest gen. Economia românească arată ca o țeavă cu multe spărturi pe care se bagă mereu apă care nu ajunge niciodată la consumatorul de apă. De asemenea, trebuie să rostogolim datoriile mai vechi, tot prin împrumuturi. Una peste alta, nu putem scăpa de împrumuturi până nu scăpăm de defictul bugetar. Iar toate acestea privează buzunarele cetățenilor de banii rezultați din creșterea economică. Trebuie subliniat că împrumutul de bani nu este rău în sine, și americanii s-au dezvoltat prin împrumuturi, dar depinde ce faci cu sumele împrumutate. România are anul acesta un deficit bugetar mare și un nivel foarte mic al investițiilor, cel mai mic din 2007 încoace, iar acest lucru este foarte periculos”, a spus economistul George Vulcănescu.
”La noi se pot împrumuta de pe piața financiară externă doar statul sau filialele unor societăți externe”
Nivelul de îndatorare al României nu este foarte mare, respectiv 94 de miliarde de euro, la un Produs Intern Brut de 168,5 miliarde de euro, pe anul 2016. Problema este însă alta. Din cei 94 de miliarde de euro, doar 33,4 sunt datoria publică, adică datoria reală a României. Mai există o datorie de un miliard de euro la capitolul ”datorie garantată public”. Apoi avem o ”datorie de externă pe termen scurt” de 23,88 miliarde de euro și o ”datorie privată (negarantată public)” de 31.63 de miliarde de euro.
”Datoria privată și datoria pe termen scurt înseamnă acea parte a datoriei externe, mai precis 63%, care nu aparține României, ci este a unor societăți economice străine, dar care este trecută în contul nostru pentru că s-a petrecut pe teritoriul statului român. De la început trebuie să clarificăm un aspect: nici un cetățean român, persoană fizică sau juridică, nu va primi vreun împrumut în afara României! La noi se pot împrumuta de pe piața financiară externă doar statul sau societăți internaționale. Cum se face: o bancă, sau o societate economică care au sediul mamă în exterior, fac un împrumut de la centru, iar acel împrumut este trecut în contul țării noastre pe motiv că este solicitat de pe teritoriul României de la o entitate economică din afara ei. Banii trebuie returnați de către solicitant, dar… în condițiile în care cel împrumutat nu se mai poate achita de datorie, ratingul de țară al României este tras în jos și, la presiunile internaționale, pot apărea situații ca în timpul crizei economice, când din țara noastră au dispărut 20 de miliarde de euro, pentru ajutarea unor bănci străine sub formula <dezintermedierii>”, a explicat economistul Ilie Șerbănescu.
”Datoria externă privată reprezintă datoria externă contractată de companii private rezidente”
Despre această situație a datoriei externe, Banca Națională a României a explicat: ”În structura datoriei externe, datoria privată se referă la acea parte a datorie externe care nu este de natura datoriei publice, definită conform Legii datoriei publice nr. 313/2004.
Conform Legii 313/2004, datoria publică include datoria publică guvernamentală (totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului, la un moment dat, provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, în numele României, de pe pieţele financiare) și datoria publică locală (totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale autorităţilor administraţiei publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieţele financiare).
Pe scurt, datoria externă privată reprezintă datoria externă contractată de companii private rezidente, fără garanția statului, motiv pentru care se regăsește sub denumirea de datorie privată (negarantată public)”.
De ce apar aceste împrumuturi private la datoria externă a României, Banca Națională nu a mai spus…
