În cadrul Festivalului Economiei Germane din Cluj-Napoca a avut loc astăzi dezbaterea pe tema „10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană“, în Aula Magna a Universității Babeș-Bolyai. La eveniment au participat ambasadorul Germaniei în România, Cord Meier-Klodt şi omologul său Emil Hurezeanu, Vasile Pușcaș, fost negociator-şef al României cu Uniunea Europeană, Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane- AHK, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, europarlamentarul Daniel Buda, precum şi alţi oameni de afaceri germani. Temele dezbătute au vizat „Calea spre integrare-Care sunt schimbările? Rolul Germaniei și al României și responsabilitățile în cadrul UE“, sau „25 de ani de parteneriat între România și Germania. Potențial și viziuni de viitor“.

„Am subliniat în intervenția mea faptul că pentru România, consolidarea pe mai departe a integrării europene rămâne un obiectiv strategic. Țara noastră va pleda pentru întărirea coerenței acțiunii UE, pentru o abordare solidară și incluzivă la nivel european, bazată pe definirea și urmărirea unor obiective concrete, în concordanță cu interesele cetățenilor europeni. România dispune de voința și capacitatea necesară pentru a contribui la efortul de revigorare a UE. Este cu atât mai mult în interesul României ca aniversarea în acest an și a împlinirii a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma să confirme o Uniune mai puternică, mai unită și mai coezivă, apărătoare a valorilor și principiilor care au asigurat, peste timp, fundamentul durabil al construcției europene. În ultimii ani România s-a situat printre promotorii cei mai activi ai continuării și consolidării procesului de integrare europeană. Angajarea fermă și contribuția la eforturile vizând identificarea de soluții la provocările cu care UE se confruntă sunt recunoscute ca atare de partenerii noștri și reprezintă confirmări ale rolului pe care România îl are astăzi în familia europeană“, a punctat europarlamentarul Daniel Buda în intervenţia sa.

„Începând cu componenta financiară, aderarea României la UE ne-a adus beneficii majore în principal prin posibilitatea accesării fondurilor europene. Din 2005 și până în prezent, România a primit 39,8 mld de euro, banii fiind alocaţi, preponderent, pentru dezvoltarea rurală şi plăti directe în agricultură. A rezultat un sold pozitiv de peste 26 de mld de euro, deşi România şi-a plătit contribuţia obligatorie de 1% din PIB. În ceea ce privește mediul de afaceri, exporturile României pe parcursul a 10 ani în cadrul Uniunii Europene au avut o creştere explozivă de 110%, majorându-se de la doar 25,9 mld de euro în 2006 până la 54,6 mld de euro în 2016. Principala ţară în care România a exportat cel mai mult în 10 ani a fost Germania, bazându-se pe exportul de autoturisme şi echipamente pentru acestea. Germania este urmată de Italia cu exporturi de 6,8 mld de euro şi pe locul trei clasându-se Franţa cu un total de 3,7 mld de euro. Un mare impact asupra importurilor României în această ultima ţară a avut fuziunea Renault-Dacia, în momentul de faţă fiind cea mai puternică firma din România. Acest fenomen de majorare a exporturilor se datorează faptului că aceste trei prime ţări au investit în România şi astfel şi România a avut de câştigat, nu numai prin crearea de locuri de muncă pentru cetăţenii români dar şi prin exporturi de peste 10 mld de euro. Din păcate, marea problemă a României continuă să fie birocrația excesivă. Dacă în Austria se resping dosare care depășesc 50 de pagini din cauză că aplicantul nu este capabil să sintetizeze solicitarea, în România volumul dosarelor pentru accesarea unui proiect european începe de la 300 de pagini și continuă până la câteva mii. Legat de relațiile româno-germane, anul 2017 a marcat împlinirea a 25 de ani de la semnarea Tratatului între România și Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa’. Germania a fost unul dintre susținătorii constanți ai României în procesul de aderare la Uniunea Europeană, iar momentul aniversat este unul important în contextul în care, de la semnarea tratatului, în data de 21 aprilie 1992, și până în prezent, relațiile dintre cele două țări s-au consolidat și au evoluat în direcția unui parteneriat strategic în sprijinul viitorului comun european. În prezent, peste 21.000 companii cu capital german dezvoltă proiecte în România, țara noastră se bucură anual de vizita a peste 280.000 de turiști germani și zeci de instituții culturale din Germania implementează programe prin care își oferă sprijinul instituțiilor omoloage din România. Un rol important în dezvoltarea viitoare a relațiilor bilaterale dintre cele două țări îl are Forumul de Cooperare Bilaterală Româno-German, acesta sprijinind și consolidând schimburile româno-germane la nivel cultural, social, economic și științific, dar și eforturile de promovare și dezvoltare a relațiilor bilaterale, în contextul viitorului european. Ca și provocări viitoare, exercitarea Președinției Consiliului UE reprezintă oportunitatea pentru România de a contribui activ la consolidarea construcției europene și de a-și prezenta o viziune puternică cu privire la evoluția Uniunii Europene și la modalitățile de a răspunde provocărilor de la acel moment. În acest fel, România își reafirmă ferm angajamentul european, având posibilitatea în același timp să-și mărească puterea de influență asupra deciziilor adoptate la nivelul Uniunii, devenind astfel parte din nucleul decizional. Deținerea Președinției Consiliului UE implică o vizibilitate crescută a României pe plan extern, astfel că România trebuie să valorifice această oportunitate printr-o strategie coerentă de comunicare. Trebuie să fie asigurată o interacțiune directă cu presa internă și internațională, o comunicare intensă prin intermediul site-ului Consiliului UE și prin intermediul instrumentelor de social media, așa cum este de altfel prevăzut și în Memorandumul privind Planul de acțiune pentru pregătirea Președinției României la Consiliul UE în primul semestrul 2019. Consider că această dimensiune a vizibilității trebuie exploatată inteligent de reprezentanții României în vederea unei bune promovări economice, comerciale, turistice și nu îl ultimul rând culturale a țării noastre. Un alt avantaj al deținerii Președinției derivă din influența pe care o are statul membru de la conducerea Consiliului UE și din parteneriatele construite sau consolidate pe durata mandatului cu celelalte state membre. Astfel, în situația ingrată în care România nu ar fi inclusă în spațiul Schengen până în anul 2019, am avea oportunitatea de a iniția aceste discuții în cadrul Consiliului, finalizate bineînțeles cu extinderea spațiului Schengen și includerea României în această zonă. România nu mai trebuie să mai tolereze încă o amânare în acest sens, dat fiind că îndeplinește toate condițiile tehnice și este un stat furnizor de securitate și stabilitate în regiune. Nu în ultimul rând, în ceea ce privește zona EURO, România trebuie să parcurgă etape esențiale în vederea atingerii unei mase critice de convergență reală, structurală și instituțională. În situația în care România și-ar menține ritmul mediu de creștere înregistrat în perioada 2000-2015, atunci ar reuși să atingă media Zonei Euro în aproximativ 27 de ani. Cele două pre-condiții esențiale pentru aderarea la Zona Euro sunt cele referitoare la realizarea unei mase critice de convergență reală ex-ante și îndeplinirea unor condiții de ordin structural, dar și de reformare a mecanismelor de intrare în zona euro. Totuși, deși România îndeplinește criteriile nominale de la Maastricht, decalajul substanțial economic și social dintre România și celelalte state membre din Zona Euro reprezintă o barieră majoră în adoptarea monedei unice“, a explicat europarlamentarul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

3 + 4 =