Catedrala Mântuirii Neamului va avea stație de metrou

Primul țăruș pe șantierul metroului Bucureștean a fost bătut pe 20 septembrie 1975. De atunci, România a realizat 73 de kilometri de rețea. Actuala conducere a Metrorex avansează un proiect ambițios pentru anul 2030, adică peste 13 ani: contruirea a încă 40 de kilometri de rețea de tuneluri. În proiect, Catedrala Mântuirii Neamului va avea stație de metrou. Ar fi bine să se întâmple în 2018, dar…

”Este un orizont de timp optimist, dar, oricum ar fi, rețeua trebuie făcută”, a spus Constantin Mustățea, director de investiții și achiziții publice din cadrul companiei Metrorex.

Ideile de bază sunt desenate pe harta ”rețea linii de metrou” din Ministerul Transporturilor. Cea mai spectaculoasă magistrală de pe proiecție este cea care va lega Bragadiru cu Șoseaua Alexandriei, Piața Rahova, Piața Unirii, Moșilor, Obor, Teiul Domanei, Voluntari. Va avea o lungime de 24 de kilometri și 27 de stații. Va tăia Bucureștiul de la sud-vest, la nord-est.

Al doilea mare proiect este Semi-inelul de sud, care va lega Crângași cu Dristor unind toate magistralele din est, sud și vest prin stațiile Petrache Poienaru, Lujerului, Drumul Taberei, Piața Rahova, Toporași, Piața Sudului, Dristor.

Prelungirile rețelelor deja existente vor fi cele de pe Magistrala 4, în primul rând. Astfel, spre sud M4 va lega Gara de Nord, Eoilor, Catedrala Mântuirii Neamului, Eroii Revoluției, Piața Progresul, Toporași – unde se intersectează cu Semi-inelul de Sud – apoi, pe sub Șoseaua Giurgiului, până la Gara Progresul.

Tot Magistrala 4 se prelungește și către nord de la Gara Nord, prin Piața Presei Libere, până la aeroportul Otopeni.

Magistrala 2 va fi extinsă dinspre Berceni până la Șoseaua de Centură. În partea de Nord, M2 va fi prelungită, prin Pipera, până în Voluntari.

Magistrala 5 va fi prelungită până în Domnești, iar Magistrala 2 va avea stație în zona comercială de pe A1.

Către nord-vest, Magistrala 5 va lega Eroilor de Cișmigiu, Universitate, Traian, Piața Iancului, Morarilor, Pantelimon.

”Urmărim să legăm rețeua de metrou cu Linia de Centură a Capitalei și cu localitățile din imediata vecinătate a Bucureștoului. Cu o finanțare corespunzătoare este posibil să ne încadrăm într-o limită de timp rezonabilă cu toate aceste proiecte”, a explicat Constatin Mustățea.

Ideea de metrou bucureștean datează din 1909

Ideea de metrou în București aparține tânărului student Dimitrie Leonida, care avea să devină o somitate în domeniul ingineriei europene. Proiectul său, realizat în anul IV de facultate, se numea „Metropolitanului din București”, și lega Gara de Nord cu Piața Sf. Gheorghe și Gara Filaret, pe sub pământ. Scandalurile publice legate de transportul în comun bucureștean și războiul au amânat materializarea ideii.

Propunerea a fost reluată în 1929 – 1930, dar proiectul nu a fost pus în practică.

În perioada 1936 – 1940 a revenit în discuţie ideea construirii metroului. Al Doilea Război Mondial a amânat din nou inițiativa.

La începutul anilor ’50 s-a emis o Hotârâre a Consiliului de Miniștri care viza înfiinţarea Institutului de Proiectare și a Direcției Generale a Metroului din București, dar lipsa banilor a amânat din nou proiectul.

Într-o şedinţă la Comitetul Central al PCR, din februarie 1975, Ceauşescu a analizat mai multe aspecte ale sistematizării Capitalei.

„Primul ţăruş” al şantierului, după cum precizează constructorii, a fost bătut pe 20 septembrie 1975.

Pe 16 noiembrie 1979 a fost pus în funcţie primul tronson de metrou al Magistralei I, cu o lungime de 8,1 Km, pe distanţa Semănătoarea – Timpuri Noi. Trei zile mai târziu, din Depoul Ciurel a plecat în staţia Semănătoarea primul tren de metrou care a primit călători.

În decembrie 1981 a fost inaugurat cel de-al doilea tronson al Magistralei I de metrou, compus din staţiile: Mihai Bravu, Dristor, Leontin Sălăjan, Titan, Muncii şi Republica.