Dintr-o listă oficială a Ministerului Sănătății care a studiat decesul a 32 de persoane în ultimele luni, patru cazuri sunt ale unor copii care au murit de ”malnutriție”. Adică, din cauză că nu au fost hrăniți bine. Copiii aveau vârste sub doi ani. Informația apare pe ultimul document oficial emis, în luna iulie, de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT). De asemenea, conform statisticilor Ministerului Muncii, copiii sunt cei mai săraci cetățeni ai României.
Conform statisticilor Ministerului Muncii, copiii sunt cei mai săraci cetățeni ai României.
Studiile Ministerului Muncii privind sărăcia şi excluziunea socială atrag atenţia asupra efectelor din ce în ce mai accentuate pe care sărăcia le are asupra celor mici.
”Strategia naţională privind reducerea sărăciei (2015 – 20120)” arată că de la criza economică încoace segmentul cel mai vulnerabil al populaţiei la acest capitol îl reprezintă copiii cu vârste între 0 şi 17 ani. Practic, copiii sunt cei mai săraci cetăţeni ai României. Mai mult, tendinţa este ca sărăcirea celor mici să se accentueze anual cu 1%. Cel mai grav este faptul că în cazul lor primul neajuns legat de pauperizare se referă la absența hranei de calitate.
Pe lista deceselor rujeolei apar patru cazuri de copii malnutriți
În acest context, un raport emis de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, pentru perioada 2016 – 2017, arată printre cei 32 de decedații de pe lista rujeolei, în patru cazuri a fost vorba despre copii cu vârste cuprinse între doi ani și șapte luni care la capitolul ”Diagnostic deces” aveau consemnat termenul ”malnutriție”. Altfel spus, una din cauzele decesului consemnat pe certificatul de deces al acestor minori a fost hrănirea precară.
”200.000 de copii merg la culcare flămânzi„
Teoretic, malnutriția înseamnă insuficiența unuia sau mai multor elemente nutritive necesare sănătății. Ea este de două tipuri: primară și secundară. Cea primară se referă la dieta proastă, lipsită de vitamine, minerale și proteine – adică alimentație de slabă calitate, sau alimentație puțină cantitiv. A doua se referă la imposibilitatea organismului de a asimila hrana din motive anatomice sau genetice. De ce apare malnutriția, specifică Africii Sahariene, în România?
”Un studiu recent realizat de către World Vision România arată că în jur de 200.000 de copii merg la culcare flămânzi în țara noastră. Aceasta înseamnă că acei copii au un sistem imunitar slăbit și sunt vulnerabili la orice tip de boală”, a spus Conf. Univ. Dr. Costel Stanciu presedintele Asociației pentru Protecția Consumatorilor din România.
Aceasta ar fi variantă socială a cauzelor care duc la alimentația precară a minorilor din țara noastră: sărăcia. Adică micuții mor de foame la propriu.
„Părinții nu știu să își hrănească copii”
”Noi îi spunem distrofie și vorbim aici de greșeli alimentare ale părinților, care le orferă celor mici o dietă incorectă. Multe dulciuri, de pildă, duc la slăbirea poftei de mâncare și la absența, astfel, din organismul copiilor a unor substanțe foarte importante pentru creșterea lor. În multe cazuri, este deja fenomen, părinții nu știu să își hrănească copiii. Celelalte cauze de malnutriție sunt legate de probleme anatomice și genetice ale copiilor care conduc la malnutriție”, a spus medicul de familie Mihaela Popșa. Altfel spus, prin proasta alimentație (”proastă„ la propriu) cei mici devin vulnerabili la boli tot din cauza unei înfometări, dar una pe care nu o simt, indusă din greșeală de părinți.
La fiecare 5 ore, un copil cu vârsta sub un an moare în România
Dincolo de cauze și vinovății, statisticile reci arată o situație înfricoșătoare pentru copiii mici din România. La fiecare 5 ore, un copil de sub un an moare în țara noastră, fie din cauza sărăciei, fie a familiei sau a sistemului medical.
Deşi mortalitatea infantilă a scăzut în ultimele două decenii – de la 24 de decese la mia de naşteri în 1994, la 9 la mie în prezent –, acesta rămâne un capitol nefericit pentru România, portivit unui raport Eurobarometru.
După zece ani de la integrare europeană, ţara noastră ocupă încă primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalităţii infantile mai mult decât dublă. În fiecare an, aproximativ 1.900 de nou-născuţi pierd lupta pentru viaţă – adică unul la cinci ore.
