Anul acesta, Ministerul Muncii a promis că repară o nedreptate care li s-a făcut pensionarilor cărora nu li s-au recunoscut grupele de muncă I și II. Începând cu luna iulie și terminând cu luna noiembrie a acestui an, pensionarii ar fi trebuit să beneficieze de creșterea punctului de pensie și de recalcularea a pensiei. Doar că la recalculare, pensiile au ieșit mai mici, adică au crescut în jos. Cum este posibil să adaugi  un drept legal la o pensie dată și aceasta să iasă mai mică?

Legea conform căreia veniturile unei anumite categorii de pensionari ar fi trebuit să crească de la 1 iulie 2017 prin introducerea grupelor I şi II s-a dovedit o eroare. Casele de Pensii „au introdus” aceste grupe printr-un calcul aiuristic care a micșorat veniturile vârstnicilor cu 300-400 de lei de fiecare. Asemenea decizii de creşteri în minus au apărut inițial în Teleorman, dar fenomenul s-a extins în toată țara. Oamenii sunt nedumeriţi, înspăimântaţi.

În mod straniu, creșterile punctului de pensie au redus pensia

În prima fază, Ministerul Muncii a spus că persoanelor cărora nu li s-au recunoscut grupele de muncă I și II la ieșirea din câmpul  muncii, vor beneficia de creșterea punctului de pensie cu 50% pentru grupa I și 25% pentru grupa a II-a. De ce nu li s-a recunoscut acest drept la momentul ieșirii la pensie, nu se mai spune.

Între timp au apărut recalculările cu puncte de pensii mărite. Desigur, când unei cantități îi adaugi ceva ar trebuie să obții o cantitate mai mare. În mod straniu, când la pensiile celor nedreptățiți, cum am arătat mai sus, s-a adăugat un punctaj mai mare… au rezultat pensii mai mici. Ca și cum s-ar fi adăugat un fel antipensie, care în contact cu pensia se autoanulează reciproc, ca la antimaterie…

S-a rezolvat cu asigurarea drepturilor legitime: nu se poate!

Exemple concrete: lui Ștefan Manda i-a scăzut pensia de la 1903 lei, la 1525 lei. Lui Mircea Căpățână i-a scăzut venitul de la 1543 de lei, la 1.275 de lei; lui Ion Bușcă de la 1931 lei, la 1576 lei, iar lui Dumitru Rugă, pensia de 2.212 lei s-a micșorat la 1795 de lei.

Dacă inițial puteam crede că sunt doar greșeli izolate ale unor case de pensii teritoriale, Ministerul Muncii a lămurit problema: „În situația în care, în urma aplicării algoritmului de calcul prevăzut de lege pentru această recalculare, rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se vor menține în plată punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării”.

Și iată cum un drept legitim se transformă într-o armă împotriva celui prejudiciat. Adică, pensionarule, dacă ceri grupe, îți tăiem din pensie. Mai vrei grupe?

Astfel, creșterea punctului de pensie pentru grupele I și II a devenit  ”zero”. Și astfel s-a rezolvat cu asigurarea drepturilor legitime: nu se poate!

”Să ceară buletinele de calcul în instanță”

Ce este de făcut în asemenea cazuri? Dorina Barcari, fost referent pe probleme de drepturi sociale la Confederaţiei Cartel Alfa: „Aceşti oameni trebuie să ceară buletinele de calcul în instanță. Cum s-a ajuns la situaţia ca prin adăugare de ceva la ceva să iasă minus? Este o bătaie de joc generalizată, se menţine o stare de confuzie prin terorizarea pensionarului. Pot să vă spun că numărul dosarelor din judecătorii pe probleme de calcul al pensiei se ridică acum la câteva milioane. Ştiu că este greu de crezut. Pensiile nu se calculează legal şi am întâlnit un caz, în Harghita, unde Casa de Pensii a trimis în instanţă, unde se judeca cu un pensionar nedreptățit, un document în care recunoștea că a emis o decizie de calculare a pensiei fără să aibă un buletin de calcul. Adică i-au dat omului un punct de pensie din burtă. Iar situaţia tinde să scape de sub control”.

”Să conteste în termen de 30 de zile aceste decizii”

”Din câte știm noi, în județul Teleorman sau emis peste 100 de Decizii de pensie, în județul Galați peste 70 de Decizii de pensie și toate sunt pe minus, fără ca cineva să primească un leu. Atunci, de ce a fost nevoie de atâta propagandă cu privire la recalcularea pensiilor celor care au lucrat în grupele I și II de muncă? Îi sfătuiesc pe cei care se află în acestă situație să conteste la Casele Teritoriale de Pensii în termen de 30 de zile aceste decizii ilegale, pentru a le putea apoi ataca în instanță. Le numesc ilegale pentru că încalcă Decizia 40/2008 și Decizia 11/2015 a Înaltei Curți de Casație, precum și Decizia Curții Constituționale a României nr. 794/2016”, ne-a explicat Filip Dumitrof, președintele Asociației de Pensionari ”Dreptate și Adevăr”.

Pentru că situația tindea să scape de sub control, Ministerul Muncii a suspendat adăugarea grupelor de muncă la pensii și a promis că va scoate o nouă Lege a pensiilor, unitară, care să rezolve problema. Doar că idea de Lege unitară a pensiilor a enervat militarii, care au subliniat că ei nu sunt arondați fondului national de pensii, ci unor fonduri special ale ministerelor și, drept urmare, nu au ce căuta într-o lege unitară.

În fine, deocamdată, recunoașterea grupelor de muncă, adică a unor drepturi legitime, a fost suspendată.

Au dispărut 10 miliarde de dolari de la fondul de pensii

Faptul că pensiile sunt ”patrimoniale” prin principiul ”contributivității” înseamnă că ele nu aparțin bugetului de stat, ci sunt banii privați ai deponenților. ”Lipsesc 10 miliarde de dolari de la Fondul de Pensii – luați de Ion Iliescu prin decret de la UGSR și băgați în bugetul de stat în anul 1992. Tot atunci au fost luați de la UGSR alți 10 miliarde de dolari din Fondul de Sănătate, care era administrat tot de sindicate. Tot atunci au fost luați de stat fondurile de pensii și sănătate al Căilor Ferate, care erau fonduri patrimoniale separate, cam de același nivel cu cel de la UGSR. De atunci se tot spune că nu mai sunt bani de pensii, iar tinerii sunt păcăliți că trebuie să le plătească vârstnicilor. Este o miciună pentru a prosti populația! Fiecare plătește pentru el! Unde este fondul de pensii? Cineva trebuie să răspundă pentru că vine momentul zero în care se vor trezi cu România în stradă”, ne-a spus Dorina Bercari, fost referent pe probleme de drepturi sociale la Confederaţia Cartel Alfa.

”Despre aceste fonduri nu se mai vorbește nimic. Au fost dirijate de politica post-decembristă, s-a spus că UGSR este o structură comunistă, apoi a început jefuirea patrimoniului”, ne-a spus Marin Iancu, actualul președinte al Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR).

414 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

4 + 1 =