Este vorba despre muntele de sare de la Mânzălești, județul Buzău, cu un volum de aproximativ 150 de kilometri cubi de clorură de sodiu. Sarea de aici nu e folosită decât pentru ”bucate”, adică pentru animale şi, mai ales, pentru pus murături!
Intrarea în peştera sării este prăbuşită acum
Pe platoul Meledic, în apropierea localităţii Mânzăleşti, judeţul Buzău, se desfășoră anual ”Festivalului Slănic”. Se numeşte aşa pentru că se află pe vârful unui munte de sare. La acest festival vin câteva mii de persoane, nu numai pentru un mic, o bere şi o cumpărătură, dar şi pentru că aici se respiră ”aer sărat, de mare” pe vârf de munte!
Muntele de sare de la Mânzăleşti, monument al naturii, se numeşte Grunjul sau Muntele Alb şi se află pe Drumul Judeţean 203K, care pleacă din Mărăcineni – nordul municipiului Buzău.
Peştera sărată are 3.234 metri lungime
Speologii au fotografiat şi cartografiat peştera, atunci când se putea intra în ea
Muntele este străbătut de zeci de kilometri de peșteri naturale de sare, unicat în Europa, din care Peștera 6S este cea mai lungă: 3.234 metri. Peșterea a fost fotografiată și cartografiată de speologi. Este a doua peşteră în sare, ca lungime, în întreaga lume. Din păcate, în acest moment intrarea este prăbușită.
Un alt lucru ieşit din comun aici este faptul că ”Lacul fără fund” de pe platoul Meledic, adică de pe vârful muntelui de sare, are… apă dulce.
Este un lac foarte periculos, i se mai spune şi ”blestemat”, din cauza curenţilor foarte reci care paralizează muşchii celor care se încumetă să înoate în el. Mai mult, acest munte are, pe lângă izvoarele de apă sărată, şi multe izvoare cu apă dulce – altfel viaţa nu ar fi fost posibilă aici.
150 de kilometri cubi de sare, doar pentru localnici
Stratul de sare al acestui masiv are 2,8 kilometri și se întinde pe o suprafață de 600 de hectare; adică sunt aici aproximativ 150 de kilometri cubi de sare exploatată doar de localnici. Pe timpul lui Ceauşescu a existat o tentativă de exploatare a muntelui în beneficiul Bulgariei, dar proiectul a fost abandonat – nimeni nu ştie de ce.
Păstorii din zonă vin și își taie bulgări de sare pentru animale, iar localnicii își umplu bidoanele din pârâurile de sare care curg pe versanți.
”Pentru murături, reţetele sunt standard: la un litru de saramură, care are concentraţia salină de 95%, se adaugă 8 litri de apă dulce, în cazul murăturilor. Asta pentru că saramura prea concentrată nu murează legumele! Pentru varză, combinaţia este un litru de saramură la 9 litri de apă dulce”, ne-a spus Valeriu Beșliu, loclanic.
