Deși crescătoriile de sturioni pot acoperii cererile pieței, acești pești sunt braconați industrial din Dunăre. Faptul că sturionii trăiesc în mare și se reproduc în apele dulci ale fluviului, migrând până în zona Vienei, a condus la ipoteza că dispariția lor este efectul construirii barajelor Porțile de Fier, care le-a operit migrația de reproducere. Specialiștii români sunt de altă părere.

Motivul braconării este gustul mai bun pe care peștii din sălbăticie îl au față de cei din crescătorii.

În fine, Institutul National de Cercetare-Dezvoltarea pentru Protecția Mediului București (INCDPM) a participat în perioada 10-15 septembie 2017 la cel de-al 8-lea Simpozion Internațional privind Sturionii (ISS8) organizat în cadrul Universității de Resurse Naturale și Ştiinţe ale Vieţii (BOKU), Viena, Austria. Acest simpozion are o istorie de 28 de ani fiind unul de importanță majoră atât prin numărul țărilor participante (peste 30), cât şi prin noutatea temelor abordate.

Lucrarea “Situaţia actuală, presiunile și perspectivele de conservare a speciilor de sturioni de pe Dunărea Inferioară” prezentată de echipa INCDPM a pornit de la urmatoarea ipoteză:

“Dacă speciile de sturioni de pe Dunărea Inferioară sunt amenințate cu extincția, trebuie adoptate demersuri rapide pentru stabilirea amenințărilor reale care au condus la situaţia actuală a acestor specii prin intensificarea acțiunilor de monitorizare a sturionilor marcaţi ultrasonic și prin alcătuirea de echipe internaționale multidisciplinare.

România deține o bază de date unică de monitorizare radio a sturionilor

Astfel, au fost prezentate rezultatele bazei de date unice pe plan mondial obţinute de INCDPM în decursul ultimilor 6 ani de monitorizare intensivă cu ajutorul sistemelor DKTB si DKMR-01T (premiate și medaliate la nivel internaţional) care arată faptul că pe Dunărea inferioară se regăsesc numai 4 specii de sturioni (morun, păstruga, cega şi nisetru), primele 3 fiind în continua descreștere, iar cea de-a patra fiind amenințată critic cu extincţia.
Rezultatele cercetărilor arată că principalele presiuni puse asupra speciilor de sturioni sunt braconajul, pescuitul irațional şi construcţiile hidrotehnice.

Argumentele directorul general al INCDPM, dr. ing. DEÁK György, prezentate la simpozion, au fost următoarele:
1. La ora actuală braconajul este cea mai mare ameninţare asupra speciilor de sturioni de pe Dunarea Inferioară – fenomen amplificat de lipsa de implicare a autorității de reglementare (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), pe care INCDPM încearcă să îl cuantifice prin marcarea ultrasonică, să îl stopeze prin marcarea anti-braconaj şi prin colaborarea cu autoritaţile de supraveghere și de forță ale statului român.

2. Sturionii au capabilitatea de a se adapta noilor condiţii create de construcţiile hidrotehnice, dacă nu este întreruptă conectivitatea longitudinală, fapt demonstrat de cazul pragului de fund construit (până la nivelul 0 MNC) pe braţul Bala peste care au trecut sturioni – atât în perioada construcţiei, cât şi după finalizarea acesteia.

3. Impactul construcţiilor Porţile de Fier nu este atât de semnificativ pentru scăderea populaţiei de sturioni cum este considerat, deoarece: diminuarea drastică a numărului de sturioni a avut loc începând cu anii 1940; conectivitatea longitudinală a fost întreruptă (conform estimărilor INCDPM, s-a redus cu circa 60% traseul posibil de migraţie), însă speciile migratoare de sturioni se reproduc cu frecvență mai mare cu mult în aval de Porţile de Fier, astfel puţinele exemplare cărora le-a fost întreruptă migraţia pot găsi noi habitate de reproducere.

Cega, nemigratoare, a dispărut, straniu, în amonte de baraje
Specialiștii au menţionat faptul că exemplarele care ajungeau până în sudul Bavariei, Germania, erau foarte rare, dar foarte mari, caracter susţinut şi de rezultatele INCDPM în ceea ce priveşte raritatea exemplarelor de Huso-huso capturate şi marcate (numai 5% sunt mai mari de 2,5 m).
INCDPM are ca prioritate găsirea cauzelor reale care au condus la scăderea populaţiei de sturioni pe Dunărea inferioară deoarece a atras public atenţia faptului că, opus opiniilor unor cercetători, cauzalitatea acestui aspect dezastruos nu se datorează în totalitate Porţilor de Fier deoarece rămâne întrebarea: de ce a dispărut cega (sturion nemigrator) în amonte de aceste construcţii? Asta pe lângă faptul că a fost constatată o scădere a populaţiei de sturioni înaintea construcţiei Porţilor de Fier.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

1 + 8 =