Coreea de Nord, Venezuela și Ciad au fost incluse duminică între țările vizate de decretul anti-imigrație american, pentru deficiențele de securitate privind călătorii și lipsa de cooperare cu Washingtonul, în timp ce Sudanul, una din cele șase țări musulmane din precedentul ordin, a fost scos de pe listă, transmite AFP.
Noul text interzice sau limitează intrarea în Statele Unite a cetățenilor străini din opt țări în total, cu Iran, Libia, Siria, Somalia și Yemen.
Restricțiile sunt diferite în funcție de țară. Toți cetățenii din Coreea de Nord și Ciad au interzis accesul pe teritoriul american, în timp ce în cazul Venezuelei interdicția se limitează la o lungă listă de oficiali guvernamentali și familiile lor, arată Agerpres.
„Să fac America sigură este prioritatea mea numărul unu. Nu vom accepta în țara noastră pe cei ce nu putem să-i verificăm bine”, a afirmat președintele american, Donald Trump, într-un mesaj pe Twitter.
Potrivit decretului semnat de Trump, „un mic număr de țări, din cele aproximativ 200 evaluate, rămân nesatisfăcătoare în prezent în privința problemelor de gestionare a identităților” și a partajării informațiilor. „În unele cazuri, aceste țări înregistrează o prezență teroristă semnificativă pe teritoriul lor”, a explicat el.
Președintele american a susținut la începutul lui 2017 că are nevoie de o perioadă de 90 de zile de interdicție pentru cetățenii din șase țări musulmane (Siria, Libia, Iran, Sudan, Somalia și Yemen), precum și de 120 de zile de interdicție pentru refugiații din întreaga lume, pentru a introduce noi filtre de primire.
După cinci luni de procese în justiție, o versiune modificată a decretului privind migrația semnat de președintele american a intrat în vigoare la 29 iunie. Durata sa de aplicare se încheia duminică.
„Aceste restricții sunt vitale pentru securitatea națională”, dar vor putea, precum în cazul Sudanului, să fie ridicate, a explicat un înalt responsabil guvernamental. Țările vizate vor putea fi retrase de pe listă dacă ating nivelul american de control al cetățenilor lor, a precizat el.
Conform oficialilor guvernamentali, adăugarea Coreei de Nord și a Venezuelei arată că restricțiile au fost decise în baza unor aspecte de securitate și că decretul nu viza în mod expres musulmanii, cum au afirmat detractorii măsurii.
„Religia, sau religia de origine a cetățenilor sau a țărilor lor, nu a fost un factor”, a asigurat presa un oficial.
În ce privește Phenianul și Caracas, „aceste guverne pur și simplu nu se conformează cererilor noastre de bază în materie de securitate”, a mai spus el.
Referitor la Ciad, acesta a fost adăugat chiar dacă este, potrivit decretului, „un partener important și de valoare pentru contraterorism”.
Ordinul notează prezența pe teritoriul Ciadului a diferite grupări jihadiste, precum Stat Islamic, Boko Haram sau Al-Qaida în Maghrebul Islamic, iar N’Djamena „nu partajează de manieră adecvată informațiile privind securitatea publicului și terorismul”.
Coreea de Nord, angajată în această săptămână într-un război verbal cu Donald Trump din cauza ambițiilor sale nucleare, „nu cooperează cu guvernul SUA”. Phenianul nu are relații diplomatice cu Washingtonul.
Venezuela, unde o criză politică și economică a degenerat în violențe, este vizată de asemenea din cauza lipsei sale de cooperare în procedurile de verificare a călătorilor.
Dar restricțiile se aplică doar oficialilor guvernamentali și rudelor acestora, în special responsabili din ministerele de Interne și de Externe, forțe de poliție și servicii de informații.
Decretul prelungește, începând de duminică, restricțiile impuse celor cinci țări care figurau pe lista precedentă. Pentru celelalte trei noi state, textul va intra în vigoare pe 18 octombrie.
