Caută
Close this search box.

Problema catalană, conform Proiectul Noii Ordini Mondiale, realizat înainte de 1989

În proporție de 90%, catalanii care au participat la referendum au votat pentru independență totală față de Madrid. Guvernul madrilen nu recunoaște însă nici un fel referendum în Catalonia, ca atare lucrurile devin din ce în ce mai complicate în Spania. Cu mențiunea că diferența dintre spanioli și catalani este mai mică decât cea dintre români și aromâni, vă prezentăm o altă fațetă a ideii de secesiune dintre Catalunia și Spania, respectiv o istorie care, în mod straniu, implică indirect și România.

Pe 31 octombrie 2000, generalul de corp de armată Mircea Chelaru, la vremea respectivă șef al marelui Stat Major al Armatei, a anunțat oconferință de presa ad-hoc, seara târziu. El a declarat, spre uluirea asistenței,că structuri de tip mafiot încearcă să destabilizeze România și să enclavizeze sudul Olteniei. Adică să constituie o adevărată Republică a Olteniei. Generalul nu a dat mai multe amănunte la momentul respectiv.

La câteva ore, oarecum în replică, a venit o declarație din partea Ministerului de Interne, prin generalul Mircea Mureșan, care a spus că ”se poate vorbi de elemente de crimă organizată, generate de nivelul scăzut de trai, de sărăcie. Este vorba despre recuperatori, traficanți de droguri și cei implicați în fenomenul prostituției. Dacă nu ținem sub control fenomenul, în timp este posibil să devină un pericol”. A doua zi, pe 1 noiembrie 2000, Mircea Chelaru și-a dat demisia din funcția de șef al marelui Stat Major al Armatei.

În fapt, generalul Chelaru făcea referire la un proiect de reconfigurare a granițelor pregătit înainte de prăbușirea comunismului în estul Europei, proiect în care apare și problema actuală a Cataloniei – cererea de secesiune totală. Menționam că această regiune a Spaniei are statut de comunitate autonomă.

În fine, datele sunt conținute în lucrarea „Recompunerea lumii”, semnată de George Demko, geograf și director al Centrului Rockefeller de la Colegiul Dartmouth, și William B. Wood, fost director al Biroului de Geografie Aplicată, din cadrul Departamentului American de Stat, care a fost publicată integral, oficial, în 1994 și reluată în 1996, dar ea circula din 1989 în mediile informațiilor secrete, inclusiv România.

„Hărțile variabilelor dependente”

Harta recompunerii lumii în secolul 21 se baza pe „hărțile variabilelor dependente”. Ce sunt acestea? Elementele care definesc o zonă, din punct de vedere al intereselor naționale, al tipurilor de regim, al caracteristicilor societății – istorie, tradiții, valori relevante la nivel internațional. Se iau în calcul resursele naturale, resursele militare, omogenitatea populației din punct de vedere etnic, religios și cultural. Totul se cartografiază, iar rezultatele reprezintă pentru Departamentul American de Stat „variabile dependente” pentru elaborarea strategiilor de politică externă.

Pe scurt, se preconiza ca: Scoția să devină independentă; o parte a Irlandei de Nord să se unească cu Republica Irlanda; Bretania se desprinde de Franța; Țara Bascilor și Catalonia se desprind de Spania; Italia se divide în zona de nord și zona de sud; Belgia se divide în Flandra și Wallonia; Cehoslovacia se rupe în două; Kaliningrad va fi o zonă autonomă în cadrul Rusiei; Kosovo se alipește Albaniei; Transilvania devine parte a Ungariei; actualele județe Dolj, Caraș-Severin și Timiș se desprind de România și devin o țară a țiganilor; partea vestică a Basarabiei revine României; partea estică a Basarabiei, inclusiv Transnistria, devin zonă autonomă ”Dniester” în cadrul Ucrainei.

Publicația franceză ”L′evenement de Jeudi” arată harta mai sus mentionata, în octombrie 1992. Peste Romania de sud-vest scrie ”Țigani”.

Harta originală a lucrării, cea de dinainte de 1989, a fost completată în România cu toate informațiile apărute pe acestă temă de reorganizare a Europei și a rezultat documentul pe care îl prezentăm.

Ce spunea harta în 1989 și ce s-a întamplat

Iata paralele dintre datele hărții mai sus amintite și evenimentele de pe bătrânul continent, din 1990 până astazi:

– În 1993 Cehoslovacia a dispărut de pe harta lumii și au apărut Cehia și Slovacia. Pașnic.

– Divizarea Iugoslaviei, așa cum vorbea documentul, a fost efectul unui șir de conflicte armate începând cu 1990, când Germania recunoaște, prima, independența Sloveniei și Croației. În 1991 începe războiul dintre sârbi și croați, iar în 1992 cel dintre sârbi și bosniaci.

– În 1996 mafia albaneză preia controlul traficului de droguri din Balcani.

– În 1999 au loc bombardamentele NATO din Serbia.

– În februarie 2008 Kosovo își declară independența față de Serbia, cu recunoașterea UE și SUA. Este foarte posibil să se unească cu Albania în urmatoarea perioadă.

– În noiembrie 2007, premierul regional scoțian Alex Salmond, șeful Partidului Național Scoțian (SNP), a vorbit pentru prima oara despre un calendar de separare de Marea Britanie și a prezis că Scoția va fi independentă. Referendumul a avut loc, dar scoțienii au refuzat scindarea. Parlamentul scoțian vrea să organizeze un al doilea referendum, în 2019.

– În noiembrie 2007, flamanzii din Belgia au aprins scânteia scindării – deputații flamanzi au votat o lege care vizează reducerea drepturilor de vot ale francofonilor. Acest lucru s-a întâmplat pentru prima oară de la independența Belgiei, în 1830.

– În vara anului 2009, guvernul Berlusconi a fost zguduit de un scandal care a readus în actualitate ideea secesiunii dintre sudul și nordul Italiei.

– „Eliberarea” bretonilor, considerați urmași ai celților veniți din insulele britanice, de sub „opresiunea franceză” este susținută de Armata Revoluționară Bretonă, care și-a început activitatea încă de la începutul anilor 1970. Născută ca o copie fidelă a Armatei Republicane Irlandeze (IRA), organizația bretonă aparține aripii extremiste a mișcării naționaliste Emgann, mișcare al cărei obiectiv este independența Bretaniei față de Franța.

– În anul 2009 locuitorii din mai multe zone ale Cataloniei au participat la un referendum ”simbolic” privind independența acestei regiuni față de guvernul de la Madrid. Astăzi se înregistrează răniți în confruntările de stradă pe aceeași temă, după referendumul organizat duminică.

– ”Situația din Craiova a scăpat de sub control și cred că nu mai poate fi stăpânită. Nu mai ai curaj să ieși seara pe stradă”. Afirmația aparținea președintelui Consiliului Județean Dolj, Ion Preoteasa, și era legată de escaladarea luptelor de stradă între clanurile mafiote din Bănie în ultimele luni ale anului 2007. Au urmat anii 2008 și 2009, când războaiele dintre clanurile de țigani din Craiova s-au derulat chiar în centrul orașului, lângă Tribunalul Județean, în plină zi.

”Oltenia urma să se desprindă de România în decembrie 2000”

Generalul Mircea Chelaru: ”La vremea respectivă (octombrie 2000) aveam informații precise despre enclavizarea sudului Olteniei, și nu numai, de comunități compacte de rromi, cu implicarea unor structuri de tip mafiot. Pe vreme de pace, rolul armatei e acela de a produce starea de descurajare a unor potențiali agresori. Tocmai în acest sens am convocat acea conferință de presă, pentru a descuraja, pentru a atrage atenția acelor structuri că se știe despre ele și că există modalități de anihilare a lor. Demisia mea a fost legata de acea declarație. Regret ca am avut dreptate. Fenomenul enclavizării e real. Oltenia urma să se desprindă oficial de România în decembrie 2000, iar Strehaia urma să devină capitala enclavei. Din câte știu, nu s-a renunțat încă la acest plan. În România s-au făcut și se fac greșeli politice ce intră în categoria erorilor istorice care, tare mă tem, nu se vor putea spăla decât cu sânge”.

Menționăm că generalul Mircea Chelaru, născut în 1949, este doctor în științe militare și a absolvit – pe lângă Școala Superioară de Ofițeri și Academia Militară din România – Colegiul de Studii Strategice și Economice de Apărare din cadrul Centrului European pentru Studii de Securitate „George C. Marshall” din Germania, precum și cursuri internaționale de drept militar. În anul 1990 a fost director al Diviziunii III de contraspionaj la Serviciul Român de Informații. A fost șeful Marelui Stat Major al Amatei în anul 2000. Din anul 2008 este general cu patru stele, în rezervă.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele stiri