Fără precedent! Directorul Agerpres, Alexandru Giboi, iese la rampă și reclamă starea de asediu a presei de stat sub presiunea puterii politice care vrea să-și subordoneze toate pârghiile de putere și control posibile. Trecerea sub control politic total a presei de stat este primul pas prin care comunicarea publică devine propagandă – primul semn al dictaturii.

Redăm mai jos textul integral al scrisorii.

Excelența Voastră, Doamnă/Domnule Ambasador,

Între democrație și autoritarism sunt doar câțiva pași, iar aceștia sunt rapizi. Iar când acești pași sunt parcurși în culise, la adăpostul zgomotului provocat de alte scandaluri, rata de succes și ritmul schimbării în rău pot fi uriașe. În timpul celor mai mari proteste de la Revoluția Română din 1989 până în prezent, au apărut multe sloganuri. Unul dintre ele era ‘noaptea ca hoții’. Nu doresc să comentez motivele acelor proteste, dar pare că unii dintre politicienii români nu mai au nevoie nici de negura nopții pentru acte împotriva democrației. Mă voi concentra, în cele ce urmează, pe efectele pe termen lung asupra societății românești: AGERPRES este doar începutul instituțional.

Mass-media românească se confruntă cu multe dificultăți. Criza financiară ce a lovit lumea acum aproape zece ani a lăsat în urmă multe probleme în toate aspectele activităților companiilor media. Concedierile pe măsură ce lichiditățile au scăzut, polarizarea politică, rețelele de socializare care au început să joace un rol din ce în ce mai mare — toate astea, precum și altele, au condus la diminuarea standardelor profesionale în media românească. În același timp, educația de consum media la un nivel scăzut a publicului devine din ce în ce mai evidentă, mulți distribuind știri false pe internet, nerealizând impactul acțiunilor lor. Publicul se îndreaptă constant către ‘știri ușoare’, facilitând apariția manipulării.

În acest context, descris pe scurt, nevoia pentru un serviciu de știri profesional și imparțial oferit de către mass-media publică națională din România este de importanță maximă. Atâta vreme cât statul finanțează mass-media publică ar trebui să facă asta ca parte a unei strategii de a aduce conținut de calitate consumatorilor de media, cu mai puțină considerație pentru succese imediate de rating și mai multă considerație pentru evoluția pozitivă pe termen lung, planificată, atât a mass-mediei, cât și a publicului.

Agenția Națională de Presă AGERPRES are sediul în Casa Presei Libere, o clădire veche de stil comunist din acea epocă, construită cu scopul de a fi sediul pentru toată presa centrală (a se citi centralizată) a epocii comuniste, cu excepția televiziunii publice și a radioului. Aceasta este singura legătură pe care Agenția o mai are cu trecutul său istoric, fiind acum principala sursă de informare pentru media centrală din România, cu clienți și parteneri atât în sectorul public cât și privat, media sau non-media. Dezvoltarea unui robot conversațional — Facebook Messenger NewsBot (https://www.facebook.com/AGERPRES/)—, unui nou site (ce va avea un update major din 21 noiembrie), investiții în tehnologie, noua echipă de producție video, noul concept de expoziție foto ce se va lansa la 27 noiembrie, cele peste 200 de parteneriate media semnate, digitalizarea rapidă a arhivei fotografice AGERPRES — toate acestea înseamnă un nivel de dezvoltare ce nu a mai fost atins înainte în Agenție. Cifrele financiare și cele din mediul online ale AGERPRES cresc anual. Veniturile proprii ale agenției au crescut cu 5% în 2016, comparativ cu 2015, iar, până acum, se pare că vom replica cifrele anului trecut. De asemenea, din ianuarie până în septembrie, anul curent, aproximativ 13 milioane de persoane au citit, cel puțin o dată, un articol al AGERPRES. Aceasta este, pe scurt, starea AGERPRES la momentul actual. Toate acestea nu ar fi fost posibile fără un cadru legal stabil ce aduce predictibilitate și stabilitate, deoarece acesta nu a fost efectul deciziilor luate peste noapte, ci efectul planificării strategice.

În acest context, cinci senatori s-au gândit să ‘modernizeze’ AGERPRES. Acest lucru ar fi fost de apreciat, dacă s-ar fi făcut cu bune intenții. Însă un semnal de alarmă a fost tras când ‘modernizarea’ a început cu un proiect de lege prin care se dorea demiterea directorului general. Opiniile publice exprimate de către directorul AGERPRES, de către Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind, de Federația Europeană a Jurnaliștilor, de Alianța Europeană a Agențiilor de Presă și ActiveWatch, nu i-au descurajat pe inițiatori. O declarație publică a principalului inițiator al proiectului de lege, Lucian Romașcanu, actualul Ministru al Culturii în Guvernul României, a subliniat determinarea lui de a ‘moderniza’ AGERPRES, și, alături de TVR și SRR, transformarea mass-mediei publice în ‘organisme profesioniste de comunicare ale statului român’. O organizație nu poate fi modernizată fără ca activitatea sa să fie înțeleasă. Mai mult decât atât, bunul simț dictează ca organizația ce va fi modernizată să fie consultată înainte ca modificările să fie făcute. În final, o organizație nu se poate moderniza fără criterii cuantificabile. În fapt, pare că Ministrul Culturii caută mai degrabă un birou de presă extins pentru partidul de guvernământ decât o agenție națională de presă modernă și funcțională.

Contextul legal curent este foarte simplu. AGERPRES este în momentul de față condusă de către un Consiliu Director, condus de un director general. Membrii Consiliului Director, cu excepția președintelui, sunt angajați prin concurs de către Agenție, fără imixtiune politică. Procedura de numire și demitere a directorului general este una publică, stabilită în legea de funcționare actuală a AGERPRES.

În forma actuală, legea limitează influența politică asupra Agenției la numirea unui director general de către Prim Ministrul în funcție, o numire ce este urmată de către un vot în Parlament. Politizarea serioasă ar fi rezultatul noii legi, care va permite Parlamentului să demită directorul general AGERPRES după cum găsesc de cuviință factorii politici decizionali, deoarece proiectul ce se află la Parlament nu menționează criterii profesionale ce pot servi drept bază a votului împotriva raportului de activitate.

Într-adevăr, persoana actualului director general nu este cea mai importantă în această discuție. Însă, inițiatorul legii ar fi trebuit să dea dovadă de deschidere înaintea depunerii proiectului la Parlament. Inițiatorul legii ar fi trebuit să invite toți factorii decizionali la o dezbatere transparentă, bazată pe argumente reale, nu să se simtă ignorat într-un moment în care orice propuneri venite din partea profesioniștilor sunt ignorate.

Declarația ministrului Lucian Romașcanu, din care rezultă că directorul general AGERPRES este singurul oficial inamovibil din sistemul public este, de asemenea, greșită. O mai mare atenție asupra instituțiilor publice l-ar fi obligat pe ministru să ia în considerare, spre exemplu, Constituția României, mai specific articolul 140, paragraful 4, ce reglementează Curtea de Conturi: ‘Consilierii de conturi sunt numiți de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curții de Conturi sunt independenți în exercitarea mandatului lor și inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuși incompatibilităților prevăzute de lege pentru judecători.’ Dacă inamovibilitatea este o problemă, ar putea fi necesar ca ministrul să propună modificarea Constituției, pentru a fi ‘modernizată’ după placul său.

Pe de altă parte, nicio persoană onestă nu poate crede că o comparație a situațiilor și legilor de funcționare a celor trei organizații publice de media este un țel constructiv, ci mai degrabă distructiv. Șaptesprezece din cei nouăsprezece președinți ai Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune (SRTV), din 1989 până în prezent, au fost schimbați înainte de terminarea mandatului. Dacă acesta este un exemplu bun de urmat din punctul de vedere al domnului Romașcanu, consider că trebuie să îmi exprim respectuos dezacordul cu dânsul. Vreau să menționez că întreaga comunitate media din România, reprezentată de către CJI, ActiveWatch și MediaSind, a cerut, ani la rând, modificarea legislației SRTV și SRR, în sensul slăbirii controlului politic, exact prin înlăturarea posibilității ‘picării’ raportului anual la discreția Parlamentului.

În concluzie, în calitate de director general actual al AGERPRES, am considerat și consider că trebuie să îmi exprim public îngrijorarea cu privire la viziunea Ministrului Culturii pentru viitorul SRTV, SRR și AGERPRES. Da, acestea trebuie să fie organizații profesionale, nu politice. Dar ca acestea să reprezinte ‘organisme profesioniste de comunicare ale statului român’ în 2017 (nu 1984) înseamnă transformarea lor, din organizații media cu scopul exclusiv de informare publică profesionistă, în birouri de presă de facto ale unei puteri politice. Și, cu privire la egalitatea dintre cele trei instituții media publice, sunt de acord că este un deziderat pozitiv. Dar, ar fi mai bine, și probabil mai înțelept din punct de vedere politic, să începem prin aducerea egalității în drepturile angajaților, nu prin egalizarea modurilor de demitere a conducerilor.

Încă o dată, ca director general al AGERPRES, subliniez public disponibilitatea mea către o dezbatere decentă pe subiectul evoluției AGERPRES, bazată pe criterii profesionale, obiective, nu pe criterii politice. Îmi mențin angajamentul față de misiunea mea de a proteja adevărul și de a oferi informații publice de calitate.

Iată și câteva informații relevante pentru subiectul prezent:

https://www.coe.int/fr/web/media-freedom/all-alerts/-/soj/alert/29429975

Romania: Draft law threatens independence of AGERPRES news agency

En Roumanie, la mainmise du politique sur les médias s’aggrave

https://www.washingtonpost.com/world/europe/romania-media-group-dump-draft-law-that-harms-press-freedom/2017/10/12/3d58f87e-af37-11e7-9b93-b97043e57a22_story.html?utm_term=.a195bea54944

http://www.foxnews.com/world/2017/10/12/romania-media-group-dump-draft-law-that-harms-press-freedom.html

http://www.euronews.com/2017/10/13/romania-urged-to-stop-moves-to-restrict-media-freedom

https://www.agerpres.ro/comunicate/2017/10/12/declaratie-de-presa-directorul-general-al-agentiei-nationale-de-presa-agerpres-alexandru-ion-giboi-20-52-27

https://www.agerpres.ro/cultura/2017/10/12/romascanu-voi-initia-din-pozitia-de-senator-reformarea-legii-agerpres-are-legatura-cu-un-principiu-nu-cu-un-director-16-20-20

Sunt în continuare disponibil pentru detalii adiționale.

Cu respect,

Alexandru Ion Giboi

Director General

Agenția Națională de Presă AGERPRES

www.agerpres.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

7 + 9 =