Revoluția Ungară din 1956 împotriva dictaturii bolșevice și a ocupației sovietice a început în ziua de 23 octombrie. Studenții au declanșat o demonstrație pașnică, ce s-a transformat în revoluție violentă, sfârșită printr-un masacru comis de trupele sovietice în 10 – 11 noiembrie 1956. Vă prezentăm rolul României în acel moment, conform documentelor CIA, care a trimis 2.000 de activiști să refacă structurile de conducere al Ungariei.
Prima ocupare efectivă a Budapestei de către România a fost cea din 1919, pentru a da jos guvernul bolșevic al lui Bela Kun.
A doua, în noiembrie 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cunoscută drept “bătălia pentru Budapesta”.
Ei bine, a treia ocupare românească a Budapestei a fost una politică și s-a derulat în contextul Revoluției maghiare de la 1956.
Pe 23 octombrie 1956, sute de mii de unguri au cerut demisia guvernului bolșevic. Drapelul maghiar cu emblema comunistă a fost dat jos, iar spre seara zilei de 23 octombrie 1956, studenții de la Universitatea Tehnică au demonstrat pe bulevardul Bem. Foarte repede, studenții au reușit să-i coopteze și pe alții, cu intenția schimbării demonstrației în protest. Mulți soldați maghiari s-au alăturat protestatarilor, scoțându-și steaua sovietică de pe șapcă. Fără a avea vreun lider, cam 100.000 de demonstranți au traversat Dunărea spre clădirea Parlamentului, manifestând pașnic. Situația s-a schimbat însă dramatic în momentul în care trupele securității maghiare au deschis focul și au omorât sute de oameni.
Partidul Comunist Maghiar l-a numit imediat în funcția de premier pe Imre Nagy, pentru a tempera mulțimea. S-a dovedit însă că și Nagy era un antisovietic.
Intervine Janos Kadar pentru a aduce trupele sovietice
În acest context, la 1 noiembrie, Janos Kadar, unul dintre liderii comuniști ai momentului, a dispărut din Ungaria pentru a forma pe teritoriul sovietic un guvern aprobat de Moscova, care avea să ceară asistență militară sovietică și să justifice astfel invazia.
Invazia a vut loc în data de 4 noimebrie 1956 și s-a soldat cu moartea a 2.500 de maghiari și a 700 de soldați sovietici. Imre Nagy este înlocuit cu Janos Kadar.
Imre Nagy a fost arestat în data de 22 noiembrie și dus în România. Este dus într-o casă conspirativă din Snagov a Securității, împreună cu mai mulți reformiști ai comunismului maghiar. A refuzat să recunoască Guvernul Kadar, motiv pentru care este dus acasă în aprilie 1957, judecat între 9 iunie și 15 iunie 1958 într-un proces cu ușile închise, fiind în cele din urmă condamnat la moarte. Sentința a fost executată chiar în ziua următoare.
«Partidul Comunist Român a trimis la Budapesta și 2.000 de activiști»
“Bucureștiul s-a aliniat celorlalte state socialiste, inclusiv China și Iugoslavia, și chiar Finlanda, în susținerea intervenției sovietice propuse de Kadar. La cererea sovieto-ungară, Partidul Comunist Român a trimis la Budapesta și 2.000 de activiști de etnie maghiară pentru a ajuta la reconstrucția partidului comunist maghiar”, spune istoricul american Larry L. Whatts în cartea “Ferește-mă, doamne, de prieteni”, în care prezintă, pe baza unor documente CIA, istoria comunistă a României.
Istoricul american spune că beneficiile României de pe urma acestei cooperări din 1956 au fost importante, chiar dacă au fost de scurtă durată.
Pentru prima oară după război, Moscova a permis contactul între România și cele aproape două milioane de etnici români din Basarabia, dându-le posibilitatea miilor de membri de familie separați de graniță să se vadă pentru prima oară după 10 ani. Din acel moment și până în 1959, Chișinăul a susținut “că RSS Moldovenească are cele mai apropiate relații cu România”. Un alt beneficiu temporar a fost declarația făcută de către Janos Kadar, în timpul vizitei sale în România din februarie 1958, potrivit căreia Ungaria nu avea nici o pretenție teritorială asupra României prima și ultima declarație a unui lider comunist ungar pe acestă temă – arată istoricul Larry L. Whatts.
