Magistrații Curții de Apel desființează Hotărârea Curții Constituționale nr. 1/2017, prin care președintele CCR, Valer Dorneanu, și-a arogat dreptul de a cenzura opiniile separate ale membrilor plenului. Pronunțarea Curții de Apel a survenit ca urmare a acțiunii depuse în instanță de avocata Elenina Nicuț.
Pe 24 iulie 2017, avocata Nicuț a deschis acțiune, la Curtea de Apel București, pentru suspendarea executării Hotărârii CCR nr. 1/2017. Pe 25 august, magistrații au respins, ca neîntemeiată, cererea de suspendare a actului administrativ, doar pentru că „reclamanta nu a dovedit interesul legitim privat”. Adică, nu a fost îndeplinită „condiția pagubei iminente”.
Totuși, în motivarea sa, Curtea de Apel arată că CCR a încălcat atât propria lege de organizare, cât și Constituția. Prin urmare, la o eventuală cerere de anulare a actului administrativ, decizia instanței nu poate fi decât defavorabilă instituției conduse de Valer Dorneanu.
Hotărârea CCR nr. 1/2017 este hotărârea adoptată de plenul Curții Constituționale în luna iunie, după ce judecătorul Livia Stanciu a avut mai multe opinii separate în care a criticat deciziile colegilor săi, arătând chiar că CCR și-a depășit atribuțiile și și-a arogat atribuții aparținând altor puteri în stat.
Potrivit Hotărârii nr. 1/2017, un judecător care redactează o opinie separată sau concurentă trebuie să o predea preşedintelui CCR şi, dacă sunt abateri de la regulile stabilite, i se va cere să o refacă. În cazul în care judecătorul nu se conformează, preşedintele Curţii poate dispune ca opinia „să nu se publice în Monitorul Oficial sau pe pagină de internet a Curţii şi nici să nu se ataşeze la dosarul cauzei”.
Aceste noi reguli privind redactarea opiniilor separate au fost unanim considerate ca introducând o formă de cenzură în rândul membrilor plenului CCR.
Avocata Nicuț a argumentat, în fața magistraților Curții de Apel, potrivit digi24.ro, că „hotărârea de mai sus reprezintă un act administrativ, deoarece nu este adoptată în exercitarea atribuțiilor jurisdicționale ale Curții Constituționale”. De asemenea, avocata a susținut că hotărârea instituie o discriminare între judecătorii care emit opinia majoritară (cărora nu li se impune nicio regulă de redactare) și judecătorii care emit opinii separate/concurente, limitându-se totodată libertatea de exprimare a judecătorilor CCR.
