”Odată cu atacurile simultane de la Paris, ţara era siderată”, îşi aminteşte ministrul de Interne Gérard Collomb, în l‘Express. ”Nu reuşeam să evaluăm fenomenul în curs şi mai ales riscul de a urma alte atacuri”.
”După doi ani, ameninţarea nu a scăzut, însă a evolut mult”, adaugă el, la o zi după promulgarea unei legi antiteroriste menite să înlocuiască starea de urgenţă.
În decurs de doi ani, atacurile coordonate de tip comando au lăsat locul unor aşa-zise atacuri ”low-cost” şi unui ”terorism de proximitate”, potrivit procurorului Parisului François Molins, comise de persoane izolate, deci insuficient decelabile.
În total 241 de persoane au fost ucise în atentate comise pe teritoriul francez din 2015, un bilanţ care ar fi fost şi mai mare dacă starea de urgenţă nu ar fi fost în vigoare, susţin autorităţile.
”De doi ani, 32 de planuri au fost dejucate, fie mulţumită informaţiilor venite din străinătate, fie mulţumită măsurilor specifice legate de starea de urgenţă”, subliniază Gérard Collomb.
”Mulţumită unei percheziţii administrative, serviciile au descoperit anul trecut că doi indivizi plănuiau să comită o acţiune teroristă cu ocazia campaniei prezidenţiale”, adaugă el.
Starea de urgenţă permite statului să plaseze sub arest la domiciliu orice persoană ”a cărei activitate reprezintă un pericol la adresa securităţii şi ordinii publice” şi să se dispună ”percheziţii la domiciliul de zi şi de noapte”, fără să treacă prin autoritatea judiciară.
În tota 457 de percheziţii administrative au fost efectuate, permiţând confiscarea a 625 de arme – dintre care 78 de război -, iar 752 de persoane au fost plasate sub arest la domiciliu.
”Acest lucru a permis, în mod incontestabil, să se evite atentate şi să se clarifice numeroase situaţii”, apreciază ministrul de Interne.
Percheziţiile administraive au ”permis să se prevină planuri mai puţin construite”, recunoaşte însă şeful Direcţiei Generale a Securităţii Interne (DGSI) Laurent Nunez în Le Monde.
”Însă serviciile nu fac diferenţa, planuri puţin elaborate pot face multe pagube, am văzut la Nisa”, subliniază el.
Eficienţa dispozitivului este arătată cu degetul de doi ani de către asociaţiile de apărarea drepturilor omului, care denunţă un dispozitiv ce ucide libertatea şi derive.
”Din aproape 4.500 de percheziţii administraive care au fost dispuse, abia 600 au fost fructuoase (în esenţă infracţiuni la legislaţia armelor şi stupefiantelor), iar mai puţin de 20 priveau un delict în legătură cu terorismul”, notează avocatul de la Liga pentru Drepturile Omului (LDH) Patrick Spinosi într-un material publicat în Le Monde.