Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene este o politică dinamică care, prin reforme succesive, a fost adaptată la noile provocări cu care se confruntă agricultura europeană.

Aceste provocări includ utilizarea mai durabilă a resurselor naturale, schimbările climatice, creșterea concurenței pe piețele mondiale, precum și nevoia de a menține zonele rurale prospere pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Politica Agricolă Comună este extrem de importantă pentru România. În condiţiile actuale, valabile până în 2020, de interes aparte pentru România sunt: înverzirea, care facilitează stabilirea de perdele de protecție forestieră (cu rol deosebit în combaterea efectelor schimbărilor climatice – secetă); noile scheme de plăți directe destinate fermelor mici (85% dintre beneficiarii plăților directe în România dețin mai puțin de 5 hectare de teren); tineri fermieri (În România majoritatea fermierilor au peste 55 de ani); noua politică de dezvoltare rurală menită să contribuie la reducerea decalajelor între zonele rurale din Uniunea Europeană.

Toate aceste aspecte noi au condus însă la creșterea semnificativă a birocrației pentru administrație și fermieri, motiv pentru care s-a declanșat un procesul de reflecție pentru a simplifica regulile de aplicare astfel încât beneficiarii să poată beneficia cât mai ușor de instrumentele puse la dispoziție de noua Politică Agricolă Comună. România are alocate sume importante pentru aplicarea noii Politici Agricole Comune în perioada 2014 – 2020, care pot avea o contribuție esențială la creșterea competitivității agricultorilor români, la mai buna utilizare a resurselor naturale, la o agricultură mai ’’verde’’ și la creșterea economiei rurale, respectiv la îmbunătățirea nivelului de trai în mediul rural. În contextul Brexit, reforma Politicii Agricole Comune post-2020 este privită cu îngrijorare de multe state membre recent aderate. Unul dintre cei mai aprigi susţinători ai drepturilor fermierilor români la Bruxelles şi Strasbourg, Daniel Buda, preşedintele PNL Cluj şi membru în cadrul Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, a încercat să le explice fermierilor, clar şi concis, care ar putea fi viitorul Politicii Agricole Comune.

„După 2020, agricultura încotro?! Plăți directe între 60.000-100.000 de euro pentru fermieri?! Da, aceasta ar fi una din variantele de lucru care se dezbate astăzi în laboratoarele Comisiei Europene. Este mult, este puțin?! Cert este că ce se va întâmpla dupa 2020 reprezintă o preocupare majoră a fermierilor din UE și din România. Iar acest lucru este absolut necesar în vederea creionării planurilor de afaceri pe termen mediu și lung de către fermieri. În ce parte săo apuce, în ce să investească. Un lucru este clar: vor exista plăți directe și după 2020, ceea ce este foarte important. Iar 2020 poate însemna o restartare a sectorului agricol. Va fi momentul în care fermierii germani, francezi și români vor fi actori în aceeași piesă. Poate costumele să fie diferite, adică utilajele să difere dar cu siguranță fermierii români beneficiază de multe avantaje fie doar dacă ne gândim la calitatea terenurilor de la noi. Fermele mici și mijlocii vor sta în atenția viitoarei PAC iar România este țara cu cele mai multe astfel de ferme. Trebuie însă să înțelegem și să ne depășim mentalitatea de a fi actori mărunți în ferme de subzistență și să trecem în acele ferme care să genereze locuri de muncă durabile care să se constituie în oaze de stabilitate pentru tinerii fermieri și sursa inepuizabilă de hrană accesibilă ca preț și de calitate pentru cetățenii României și nu numai. Iar mediul înconjurător să fie protejat de agresiunea factorilor generatori de schimbări climatice cu consecințe incomensurabile asupra calități vieții tuturor. Politica Agricolă Comună reprezintă garanția unui trai echitabil pentru toți agricultorii europeni. În această perioadă, au loc dezbateri la nivelul instituțiilor europene cu privire la reforma Politicii Agricole Comune, o politică extrem de importantă pentru cetățenii europeni. PAC a fost proiectată ca un parteneriat între agricultură și societate, asigurând consolidarea productivității agricole și totodată sprijinind dezvoltarea zonelor rurale. Planul de reformă a Politicii Agricole Comune urmărește să acorde o atenție deosebită plăților pentru ajutoarele directe, un instrument esențial care sprijină direct 7 milioane de ferme ce acoperă 90% din suprafața agricolă din Uniunea Europeană. Cele 7 milioane de ferme reprezintă motorul vitalității economiei rurale, generând beneficii extrem de valoroase în ceea ce privește securitatea alimentelor, mediul economic, dar și nivelul de trai al societății în ansamblul său. În vederea generării unui impact mai crescut al plăților directe din agricultură, reforma cuprinde procese de simplificare, dar totodată urmărește să direcționeze mai bine plățile directe pentru a putea atinge obiectivele pentru care au fost create aceste instrumente de sprijin. Astfel, se are în vedere limitarea obligatorie a plăților directe, luând în considerare factorul ocupare pentru a evita sancționarea fermelor mari cu un număr ridicat de angajați. Astfel, se prevede o plată maximă per beneficiar între 60.000 și 100.000 de euro. Fermele mici vor beneficia de un sprijin sporit printr-o plată specială redistributivă, punându-se accent în special pe cei care depind de agricultură pentru asigurarea unui nivel de trai decent. Totodată, PAC va contribui în continuare la diminuarea diferențelor între statele dezvoltate și mai puțin dezvoltate, prin reducerea diferențelor dintre ratele medii de sprijin între statele membre. Prin măsurile de sprijin ale Politice Agricole Comune se va minimiza decalajul între Europa de Est și de Vest și se va urmări asigurarea condițiilor necesare pentru ca agricultorii să-și poată îndeplini rolurile care le revin în societate, cel primordial fiind producerea de alimente de aceeași calitate pentru toți cetățenii europeni!“, a subliniat Daniel Buda.

„Viitorul Politicii Agricole Comune depinde de o mai mare responsabilizare a statelor membre în atingerea obiectivelor acestei politici! Statele membre urmează să joace un rol extrem de important în elaborarea strategică a Politicii Agricole Comune, reprezentând actorii cheie pe scena europeană. La momentul actual, PAC are la bază o serie de cerințe, reguli stufoase, dar și controale stricte și proceduri de audit rigide. Reforma PAC urmărește să responsabilizeze mai mult statele membre pentru atingerea obiectivelor stabilite la nivelul UE, oferindu-le flexibilitatea necesară și un cadru oportun. Autoritățile naționale vor avea o contribuție substanțială în elaborarea planurilor strategice, în redactarea cadrelor de conformitate, dar și a celor de control. De asemenea, vor fi responsabile în livrarea unor rapoarte de performanță precise care să reflecte cu acuratețe modalitatea de asigurare a bugetului. Într-un mediu extrem de dinamic, este esențial ca statele membre să dispună de flexibilitatea necesară pentru a obține rezultatele scontate și pentru a favoriza crearea de plus valoare. Planul de reformă a PAC include o serie de opțiuni și în ceea ce privește gestionarea riscurilor. Astfel, se iau în calcul diverse măsuri precum reducerea pragului de pierderi pentru a beneficia de compensații după o criză, dar și creșterea în intensitate a ratelor de ajutor pentru operațiunile legate de gestionarea riscurilor. Salut propunerea privind crearea unei platforme permanente la nivelul UE privind gestionarea riscurilor deoarece consider că prin intermediul acestui forum, vor putea avea loc schimburi de experiență și de practici valoroase între actorii acestei politici. Agricultorii, autoritățile publice, dar și stakeholderii vor avea mediul oportun pentru a realiza un schimb de opinii care va conduce la idei inovatoare de îmbunătățire a formei actuale de punere în aplicare a instrumentelor PAC!“, a explicat Daniel Buda.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

5 + 9 =