În 30 septembrie Comisia Europeană a publicat evaluarea oficială a candidaturilor celor 19 oraşe europene care îşi doresc să găzduiască Agenţia Europeană pentru Medicamente, din care reiese că România are un dosar bun. Aceasta în condițiile în care Comisia a omis să menționeze că Bucureștiul s-a angajat la nivel guvernamental să creeze un departament special pentru relocarea EMA, nu a menționat spațiile de conferință disponibile în noile clădiri și a uitat sa spuna ca România are facilități educaționale, relatează Ştiri pe Surse, citând documente obţinute dintr-o sursă diplomatică.
În 4 octombrie, autoritățile de la București au reclamat faptul că evaluarea omite anumite avantaje ale României, legate de educaţia gratuită, de facilităţile clădirii de birouri, de existenţa unui plan la nivel naţional pentru relocare, dar şi de problema soţilor si soţiilor angajaţilor. România aminteşte că angajaţii şi partenerii lor vor avea statut diplomatic, ceea ce înseamnă că toate parteneriatele civile din ţările de origine vor fi recunoscute la noi. De-abia la 27 octombrie vine şi răspunsul de la Comisie, unde se reunoaşte că Bruxelles-ul a reflectat eronat dosarul de candidatură al României, care a stat la baza unor temeri exprimate public de angajaţi EMA. Mai mult, răspunsul de la Comisie arată că anumite elemente ale ofertei României, precum aspectele financiare, au fost secretizate în mod greşit, ascunzând astfel anumite argumente care ar fi pledat în sprijinul nostru.
De la sesizarea Bucureştiului până la răspunsul venit de la Comisia Europeană au trecut mai bine de trei săptămâni, timp în care majoritatea statelor membre şi-au făcut o opinie privind candidaturile pe baza informaţiilor din presă şi a analizei, incomplete aşa cum este ea, a Comisiei. Practic, putem spune că în luna octombrie, pe baza acestor informaţii s-au făcut jocurile privind votul din noiembrie din Consiliu. În toată această perioadă, deşi nu au mandat din partea Bruxelles-ului, angajații EMA fac evaluări și sondaje și un întreg tam-tam în presă care prejudiciază imaginea României și creează impresia că suntem o țară de mâna a doua în care nimeni nu vrea să se mute. Comisia nu reacționează în niciun fel la această campanie de denigrare a candidaturii României. Toate aceste rapoarte şi analize făcute de capul lor de angajaţii EMA nu au primit niciun răspuns oficial de la Bruxelles.
