Momentul împlinirii unui an de la răsunătoarea victorie la prezidențialele din Statele Unite l-a surprins pe președintele Donald Trump în zbor la bordul lui Air Force-1 pe deasupra nesfârșitelor întinderi continentale ale Asiei. Nu a fost o operațiune de imagine, de tipul « Lumea, cabinetul de lucru al presedintelui », menită să pună într-o lumină puternică statura internațională a omului de stat  care, într-o viață de peste 70 de ani, n-a facut nici politică externă, nici diplomație, ci un moment de din activitatea curentă a șefului Casei Albe, lider suprem al statului hegemon mondial, pe care l-a implicat într-un proces vast de reevaluare și reorientare.

Iar un an de președinție obligă la bilanț. În țară, peisaj pregnant nuanțat, cu o bursă și o economie care merg bine, inclusiv cu numai 4,1 la suta șomaj (recordul minim al ultimilor 17 ani), cu 1,65 milioane de noi locuri de muncă. Și, cum își intitula un ziarist, Guy Milliere, la Paris, o carte peste care în general s-a trecut cu discreție, « Revolutia Trump abia începe ». Căci dacă surpriza victoriei în alegeri a lui Donald Trump s-a consumat, ostilitatea față de președintele ales se menține în continuare, în unele sectoare ale societății americane, la un nivel încă foarte ridicat (până la isterie uneori), fapt oarecum atipic pentru uzanțele politice ale celei mai mari democrații. Concura la întreținerea unei asemenea atmosfere iritante și polticieni partidului democrat, și o parte a establishmentului republican, dar și branduri grele din presa precum CNN, Washington Post, New York Post. Iar peste hotare, intră în rezonanță mai ales cercuri oficiale sau de opinie din Europa Occidentală, unde noul președinte de la Washington DC, de formație om de afaceri iar ca hobby realizator tv, privește relațiile dintre state (si) prin prisma legilor pieței, nu doar a doctrinelor și ideologiilor sau valorilor spirituale. Oricum, președintele își vede de treaba aparent ori realmente netulburat și își urmează tenace programul anunțat dezinvolt iar pentru unii chiar intempestiv încă din campania electorală. (Iar feluriții critici  monitorizează pas cu pas  agenda și activitățile Casei Albe pentru a colora pătratele pe tabloul promisiunilor electorale. Deviza prezidențială rămâne constant, cea anunțată de la bun început: America First și în jurul ei gravitează întreaga activitate a noii Administrații.

Cu aceasta deviza în minte s-a întâlnit, în aceste zile, președintele SUA cu mai toți mai marii statelor lumii (cu excepția celor din Europa) la summitul Asia-Pacific din Vietnam, dar și în turneul prilejuit de acest desant asiatic prelungit. Cu președintele Chinei Xi a încheiat acorduri economice de 250 miliarde dolari, cu președintele Putin al Rusiei s-a întâlnit, pe fugă, de câteva ori, ca doi parteneri într-o relație nu prea agreata de unii terti, dar care se-nțeleg fără prea multe cuvinte.

Și totuși, chițibușarii îi caută mereu nod în papură, ceea parcă chiar îl stimulează și îl amuză. Că n-a facut zidul anti-emigranți cu Mexicul (se lucrează), n-a desființat Obamacare (e pe cale), a renunțat la Acordul de la Paris asupra climei și la cel nuclear cu Iranul (se caută noi formule), programul nuclear al Coreei de Nord înaintează (dar parcă se simte un ritm mai temperat și o propagandă mai cu surdina).

Față de « Noua Europa », președintele Trump pare să fi optat pentru o formula de tip Realpolitik, care, bine gestionată de ambele părți, ar spori coeficientul de stabilitate și securitate în țările din zona.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

2 + 3 =