Ernest Oberländer–Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie din București, a fost suspendat din Registrul Arheologilor din România de către Comisia Națională de Arheologie.
Decizia a fost luată în Plenul Comisiei de Arheologie (CAN) din cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale (MCIN) din 24 noiembrie, ca urmare a declarațiilor directorului Muzeului din această lună.
În rezoluțiile Comisiei de Arheologie publicate pe site-ul Ministerului Culturii, la punctul 107, se precizează subiectul temei luate în discuție:
”Sesizare privind încălcarea prevederilor Codului Deontologic al Arheologilor din România de către d-nul dr. Ernest Oberlander – Târnoveanu prin declaraţiile publice din data de 10.11.2017 „permisiunea controlată este preferabilă interdicţiei””.
Rezoluția: ”În urma votului exprimat, CNA decide suspendarea d-lui Ernest Oberländer–Târnoveanu din Registrul Arheologilor din România pe perioada maximă prevăzută legal, 2 ani”
Totodată, Comisia propune efectuarea unui control al ministerului la muzeul condus de Oberländer–Târnoveanu:
”CNA solicită trimiterea Corpului de control al MCIN care să clarifice modul în care au fost realizate achiziţiile de bunuri de patrimoniu arheologic rezultate în urma detecţiei de metale.
CNA a redactat o declaraţie, transmisă DPC (Direcția Patrimoniului Cultural)”.
Cum s-a ajuns aici? Un grup de 28 de arheologi din Muzeul Național de Istorie a transmis o scrisoare pentru Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, în care se arătau indignați faţă de recentele acţiuni şi declaraţii publice ale lui Ernest Oberländer-Târnoveanu, managerul MNIR şi preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor.
Scandalul a pornit după ce s-a aflat că Ministerul Culturii și Muzeul Național vor plăti o recompensă de peste 32.000 de euro unui bărbat care a descoperit în 2013, cu ajutorul unui detector de metale, peste 47.000 de monede otomane din prima jumătate a secolului al XV-lea, acesta fiind cel mai mare tezaur recuperat de pe teritoriul României până în prezent.
„Concepţia răspândită de către acesta în spaţiul public, potrivit căreia patrimoniul naţional fuge peste graniţă dacă aducătorul nu este recompensat, a provocat în ultimii ani, un adevărat dezastru arheologic la nivel național și în MNIR. În ciuda memoriilor înaintate domnului Ernest Oberländer-Târnoveanu și către Ministerul Culturii de către corpul de profesioniști ai MNIR, mii de piese au fost cumpărate printr-o procedură care a eludat legea şi instituţiile abilitate pentru protecţia patrimoniului arheologic”, se arată în scrisoare.
Managerul muzeului Ernest Oberlander-Târnoveanu a reacționat și a declarat că el consideră că cei care caută comori cu detectorul de metale trebuie recompensaţi pentru că altfel, „patrimoniul naţional fuge peste granite.
Săptămâna trecută, 324 de specialişti, dintre care 200 de arheologi atestaţi în Registrul Arheologilor din România, au adresat o petiţie către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi către Comisia Naţională de Arheologie prin care cer suspendarea acreditării profesionale (suspendarea din Registrul Arheologilor din România) a managerului Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, şi rezolvarea situaţiei generate de recentele evenimente de la MNIR.
Semnatarii petiției, arheologi şi personal de specialitate implicat în protecţia patrimoniului cultural naţional din muzee, universităţi şi institute de cercetare de profil, se alătură demersului iniţiat de cei 28 de specialişti din Muzeul Naţional de Istorie a României.
Astfel, ei solicită: demiterea lui Ernest Oberländer-Târnoveanu din funcţia de manager al Muzeului Naţional de Istorie a României; sesizarea Comisiei Naţionale de Arheologie, în scopul retragerii atestării domniei sale din Registrul Arheologilor din România, pentru încălcarea prevederilor Codului Deontologic al Arheologilor din România; demiterea lui din funcţia de preşedinte al Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor; dispunerea unui control administrativ, în calitate de Ordonator Principal de Credite, asupra modului în care s-a făcut „îmbogăţirea patrimoniului” colecţiilor MNIR prin achiziţionarea, „cu încălcarea legii”, a unor piese arheologice şi numismatice descoperite cu detectorul de metale, dar şi sesizarea organelor abilitate; urgentarea demersurilor de amendare şi îmbunătăţire a legislaţiei privind patrimoniul arheologic naţional, astfel încât situaţii „catastrofale” precum cea de la MNIR să nu se poată repeta în alte instituţii de profil din România.
„Reiterăm, şi pe această cale, necesitatea imperioasă de amendare – în regim de urgenţă – a legislaţiei naţionale privind protejarea patrimoniului arheologic pe fondul gravelor distrugeri ale vestigiilor acestuia prin fenomenul braconajului arheologic practictat cu utilizarea ilegală a detectoarelor de metale. Solicităm ca elaborarea noilor prevederi legislative în această chestiune de importanţă naţională să fie realizată cu consultarea şi implicarea specialiştilor în domeniul arheologiei”.
Semnatarii solicită asociaţiilor profesionale ale arheologilor, dar şi ale altor specialişti implicaţi în protecţia patrimoniului arheologic, să se alăture demersului.
Între sutele de semnatari se numără specialişti din Bucureşti (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Muzeul Naţional de Istorie a României, Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer”, Muzeul Municipiului Bucureşti), Timişoara (Muzeul Naţional al Banatului, Universitatea de Vest), Târgovişte (Universitatea Valahia), Iaşi (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”), Constanţa (Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie), Braşov (Muzeul Judeţean de Istorie) şi Cluj-Napoca (Universitatea Babeş-Bolyai).
Pe 15 noiembrie, mai mulţi specialişti din MNIR s-au întâlnit cu ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, în vederea discutării situaţiei din Muzeul Naţional de Istorie.
