Preşedintele moldovean Igor Dodon consideră drept inadmisibile şi nelegitime încercările de a legifera limba română ca limbă oficială a Republicii Moldova şi propune organizarea unui referendum în acest sens, potrivit unui comunicat de presă al preşedinţiei de la Chişinău.
Şeful statului a amintit că în Constituţia ţării, în datele recensământului populaţiei, în sondajele de opinie şi în arhivele medievale a fost şi este indicată limba moldovenească drept limba istorică.
„Denumirea de limba moldovenească este încetăţenită de secole pe teritoriul ţării noastre, constituie un element fundamental al identităţii şi al matricii culturale a moldovenilor. Majoritatea absolută a populaţiei băştinaşe a Republicii Moldova consideră că vorbeşte în limba moldovenească. Iar dacă cineva, de oriunde o fi ei, au dubii în această privinţă, putem organiza un referendum la care să întrebăm cetăţenii ce denumire a limbii preferă: română sau moldovenească”, a precizat Igor Dodon.
Marţi, Curtea Constituţională de la Chişinău a dat aviz pozitiv pentru un proiect de lege iniţiat de PLDM care prevede înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” din Constituţia Republicii Moldova cu „limba română”.
În replică, preşedintele moldovean consideră că „în ultimii ani au fost comise acţiuni şi au fost lansate declaraţii care dezvăluie în mod clar intenţia de a transforma Constituţia Republicii Moldova într-o simplă foaie consultativă, care poate fi interpretată sau neglijată după moftul politic sau ideologic al Curţii Constituţionale şi al guvernării”.
„Preşedintele Igor Dodon constată că unii politicieni de dreapta, precum şi o parte dintre membrii Curţii Constituţionale se comportă ca mercenari cu soldă străină, iar scopul lor nedisimulat este adaptarea legii supreme a statului la proiectul unionist, de lichidare a identităţii moldoveneşti”, se mai arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale de la Chişinău.
Igor Dodon a mai anunţat că „acţiunile şi declaraţiile membrilor Curţii Constituţionale vor fi supuse unei analize juridice minuţioase odată cu schimbarea guvernării, după alegerile parlamentare, şi vor fi tratate în contextul abuzurilor comise la adresa Constituţiei şi a intereselor naţionale ale statului suveran.
Sursa: Mediafax
