Farfarello, trupa lui Mani Neumann, fost violonist Phoenix, a început anul acesta un turneu în România, extrem de bine primit de public. Finalul turului va avea loc anul viitor, în februarie, la Clubul Țăranului Român.
Alături de Mani Neumann – neamțul cu „suflet de român“ – pe scenă au fost și chitaristul Ulli Brand, partenerul său muzical de peste 37 de ani, și Ulli Hedeilberg la brass. Nemții au fost acompaniați de doi muzicienii români: Eugen Amarandei (bass) și Gabriel Bălașa (percuție). Gabriel Bălașa este unul dintre cei mai activi percuționiști de pe scena muzicală românească, un muzician inventiv și imprevizibil, artiștii admirându-l pentru energia sa şi vibrația pozitivă din timpul concertelor. Iar basistul Eugen Amarandei este unul din cei mai inspirați și tehnici contrabasiști ai României.
Stilul muzical abordat de Farfarello este un melanj între ethno, jazz, rock și clasică o marcă Farfarello. La următoarea întâlnire cu publicul românesc vor interpreta melodii de pe noul lor album “ZeitZone”, lansat în 2016 în Germania, dar și lucrări apărute pe discurile mai vechi.
Grupul combină folclorul est‐european cu jazzul, rockul și muzica clasică, pe ritmuri moderne cu acorduri de vioară și chitară. Cu 20 albume la activ și peste 4.000 de concerte în întreaga lume, trupa germană și-a câștigat fani oriunde a concertat.
După ce asculți muzica Farfarello nu-ți dorești decât să-i cunoști pe oamenii care o fac. Și, cu sprijinul managerului pentru România, Alia Talos, am reușit să le adresăm câteva întrebări celor doi muzicieni, special pentru cititorii magnanews.ro.
Mani Neumann, supranumit în Germania Der Teufelsgeiger („Violonistul Diavolului“), este un maestru al viorii și blockflöte. Este cunoscut la noi ca urmare a activității sale de violonist în legendara formație Phoenix (din 1978 până în 2008), pentru care a fost recompensat de Președintele României cu ordinul „Meritul cultural“ în grad de Cavaler. Din 1982 și până astăzi cântă împreună cu Ulli Brand în Farfarello.
„Muzica româneasca este fantastică. Când am auzit-o am spus: asta e muzica mea. Dacă vrem să cântăm Ciocârlia, cântăm Ciocârlia! Dar pentru asta trebuie să vorbesc cu degetele mele. Câteodată ele îmi subminează autoritatea. Eu încerc să vorbesc cu ele ca şi cu prietenii mei, dar ele spun “da” şi în concert se comportă ca nebunele. Sunt solidare. Ele cred că sunt patru contra unu“, spunea cu umor Mani Neumann într-un alt interviu. Cred că altfel nu se poate cânta Ciocârlia decât cu niște degete soidare.
Ulli Brand este considerat unul dintre cei mai buni chitariști din Europa, fiind recunoscut pentru stilul său unic în care interpretează muzică la chitară acustică cu 6 și 12 corzi.
Specialitatea lui este chitara acustică, pe care o combină cu “diferite efecte de ecou polifonice”. Ulli face ca sunetul Farfarello să fie unic, reușind cu o singură chitară acustică, să “țină” atât armonia, cât și bassul.
Ulli Brand mai evoluează și în trupa Aerotones, un cvartet de muzicuțe, unde, pe lângă chitară, cântă la muzicuță și voce.
Sensibilitatea muzicii Farfarello este cu totul aparte, iar piesele lor, după cum se vede și în clipuri, stârnesc profunzimi sufletești extrem de delicate la publicul autohton. Sunt ascultați și adorați tocmai pentru că prin muzică, Mani și Ulli ating delicate corzi ce reverbereză adânc și fără oprire.
Fotografiile din concert au fost realizate de Laura Dobre.
Știu că Mani Neumann și Ulli Brand fac muzică și cântă împreună de peste 30 de ani. Ce i-a unit și ce genuri de muzică au interpretat inițial pentru ca să ajungă la proiectul Farfarello?
Ambii au studiat muzică înainte de a se întâlni și amândoi s-au ispirat din muzica folclorică din centrul și estul Europei. Au avut același profesor de muzică la școală care i-a învățat unele cântece pe care, când s-au întâlnit mai târziu, au început să le cânte împreună.
Cum și când s-a născut Farfarello?
Proiectul Farfarello s-a născut în 1982 moment în care au început să compună propriile piese bazate pe muzică folclorică și clasică. Aături de cei doi a venit atunci în trupă un basist.
Cât de mult a însemnat pentru Mani experiența în Phoenix pentru a întregi proiectul de astăzi?
Fără experiența lui Mani alături de Phoenix începând din 1979 ceilalți nu ar fi intrat niciodată în legătură cu România și muzica ei. Farfarello cânta în Germania și în Europa de Vest și de-abia după ce Mani, după experiența sa cu Phoenix, s-a alăturat trupei, muzica lor a început să aibă influențe est europene.
Încă de la început conceptul a fost să colaboreze cu muzicieni români.
Ambii muzicieni, Mani și Ulli, sunt iubitori de muzică clasică, dar în același timp și de filiera tradițională, etno. În acest context a fost greu să abordeze balada lui Ciprian Porumbescu în stilul lor? Am impresia că a fost o continuare firească, dar totuși, cum a început?
Mani a auzit prima dată Balada lui Porumbescu la începutul anilor 90 când a pus pentru prima data piciorul în România. În mod inevitabil a început să o cânte. Dar, desigur, a făcut-o în stilul lui personal, așa cum face întotdeauna. Mai întâi îi simte fiorul și apoi execută melodia realizând un mix între intențiile compozitorului și cele ale interpretului. Specialitatea lui Ulli a fost dintotdeauna să adapteze balada pentru chitară și pentru orchestră sau pentru o trupă de rock’n roll. Împreună ei sunt Farfarello la cel mai înalt nivel.
Au continuat cu Mozart, Ciocârlia, csardas-ul unguresc, compoziții proprii, improvizații… de fapt care este stilul ce caracterizează Farfarello. Cum ați numi muzica pe care o cântați?
Tot ce facem, facem cu sinceritate și dedicație. E dificil să descrii compozițiile Farfarello. Acestea merg fără ocolișuri direct la inima publicului. Acesta ar putea fi motto-ul de succes al trupei noastre.
Ați cântat singuri, cu orchestră simfonică, cu Ovidiu Lipan Țăndărică, cu Jozsef Kappl, în format trio și mulți alții, astăzi cu Eugen Amarandei (bass) și Gabriel Bălașa (percuție). Cu toate acestea coloana vertebrală a proiectului sunteți voi, Mani și Ulli. Versatilitatea este una specială, extrem de serioasă, dar jucăușă… Așa că îndrăznesc să întreb: ce doriți voi de la Farfarello?
Ne dorim sănătate pentru toată lumea și fie ca acest concept să aibă viață lungă în special în România și să nu pierdem niciodată bucuria de a cânta.
Ulli a venit în România, în cel mai recent turneu, cu o chitară foarte specială. Câte chitare folosește într-un turneu? Cât de mare este colecția de acasă și care este preferata lui Ulli?
Cele cu șase și 12 corzi sunt modele ADAMAS de la firma americană OVATION. Uneori folosesc și un model clasic de OVATION. Acasă, în preajma fiilor mei, dar și în alte locuri am aproximativ 15 chitare. Acustice sau electro.
La fel și Mani, pe ce criterii își alege vioara?
Mani cântă întotdeauna la viori clasice chiar dacă la un monet dat a încercat și o vioară electrică. Nu s-a simțit însă deloc confortabil cu acel monstru.
Unde credeți că se îndreaptă astăzi Farfarello? Sau planurile voastre se conturează pe moment, vă lăsați conduși de întâmplare?
Am hotărât să facem turnee regulate în România pentru că, în comparație cu țările vestice, muzica noastră este mai bine înțeleasă aici. Ospitalitatea românească și entuziasmul fac restul. Cum spunem noi, gândește nemțește, dar trăiește românește.
Ce vă doriți cu ardoare să cântați pe scenă și încă nu ați reușit, asta dacă există ceva de acest fel?
Oh, izvorul muzicii interesante nu seacă niciodată așa că avem multe de făcut pe viitor. Vom vedea…
Ce vă atrage la publicul românesc? Dar la VamaVeche?
Experiențele noastre cu publicul românesc sunt incredibile. Cât despre Vama Veche, proiectul nostru actual a început literalmente, fizic și psihic, acolo. Gașca noastră s-a adunat pentru prima data în Vama Veche și iată unde am ajuns acum.
Muzica voastră este percepută diferit de urechile românilor, față de germani sau olandezi? Credeți că e nevoie să cântați diferit în funcție de public?
Nu, noi facem ceea ce știm să facem. Dacă ceva se schimbă, noi cu siguranță nu ne vom schimba.
Unde vă simțiți confortabil: pe o scenă de concerte sau într-un club?
Ambele sunt parte din job-ul nostru. Nu ne pasă dacă ne aflăm în fața unui public de 100 sau de 10000 de persoane.
Vă amintiți vreo întâmplare inedită venită din public, care să vă surprindă într-un concert live?
Da, ni s-a întâmplat ceva extraordinar la Petroșani, în februarie și în octombrie, unde bikeri masivi, băieți și fete, călare pe motocicletele lor, tatuați din cap până-n picioare, îmbrăcați în piele ne ascultau cu lacrimi în ochi…
Nu uitați, Farfarello va mai susține două concerte la Clubul Țăranului Român, în 25 februarie, de la ora 22.00, și duminica, 26 februarie, de la ora 21:00. Astfel, Mani Neumann (vioară, blockflöte) și Ulli Brand (chitară), vă invită într-o “călătorie muzicală prin propria lor istorie”. Concertele grupului german Farfarello închid turneul susținut în România.
