Nu știm, cu siguranță, ce a visat pictorul Mihai Șerbănescu, în acea noapte. Poate niște biserici plutitoare și pline de flori, poate niște fragmente de garduri străvechi profilate pe cerul plin de nori fantastici, poate niște porți din secolele trecute, în spatele cărora trec viziuni ale unor făpturi din altă lume…
Ce știm însă, cu mare precizie, este că spre prânz, și-a făcut timp să iasă pe Bulevardul Castanilor, să ne întâmpine.
Mai întâi a fost Bulevardul Gării, apoi strada principală cu 395 de castani a primit numele Carul I.
Prima oprire este pe bancă, pentru a oferi gazdei mici amintiri, o carte a soției, un stick cu ceva memorie, unde sunt salvate niște imagini speciale. Câteva mașini marca Mercedes, dar și niște butoaie de ciocolată. Asta a dorit artistul să primească, dar acum trebuie să știu marca automobilului și felul de ciocolată. În plus, ceva dulce și un semn al lumii divine.
A doua oprire a fost acolo unde domnul Șerbănescu predă ore de pictură.
La Şcoala Populară de Arte “Octav Enigărescu”, din cadrul Centrului Judeţean de Cultură Dâmboviţa se desfăşoară atât cursuri cu predare individuală, cum ar fi cele de canto clasic/muzică populară, pian, acordeon, orgă, vioară, chitară dar şi cu predare colectivă – dansuri, pictură, design vestimentar, teatru.
Întrăm în atelierul de pictură. Două încăperi speciale. ,,Aici se pregătesc cei care obțin premii la concursurile de pictură,, declară profesorul.
Are circa 80 de elevi, de la 5 ani până la adânci bătrâneți, oameni care doresc să se apropie de lumea artelor vizuale. Poate în viitoarea carte despre dl. profesor voi relata mai pe larg, acum spre Muzeul de Artă, la expoziția retrospectivă de pictură- grafică- desen, semnată inconfundabil Mihai Șerbănescu.
Am avut șansa să scriu despre mulți artiști, în special pictori în ultimii 30 de ani, dar pentru opera lui Mihai Șerbănescu am simțit mereu o atracție aparte. Numai cine a văzut tablourile sale poată să simtă despre ce scriu aici.
În total, la muzeu sunt 105 lucrări care îți taie respirația.
Sunt tablouri, ori instalații care se încadrează perfect printre exponatele prezentate de muzeu, în clădirea construită între 1892 – 1894 de antreprenorul italian Giovanni Baltasare Vignosa ca sediu al Prefecturii județului Dâmbovița. Avem aici o superbă decorație clasică dominată de influențe baroce, dar și o impresionantă pictură interioară.
Levităm efectiv dintr-o încăpere în alta, nu se poate spune că pășim, pentru simplul motiv că nu poți merge pe lângă lucrări ce compun un vis frumos.
Stăm mai mult lângă imaginea unei uși de la mănăstirea Negru Vodă, de la Câmpulung Muscel. Apoi, lângă o casă veche din Sighișoara.
Autorul a fost solicitat să dea o lucrare pentru expoziția filialei București a Uniunii Artiștilor Plastici. Ne cere părearea se cade de acrod asupra unei lucrări de mai mari dimensiuni, cu un fragment de gard șubrezit de deceniile care au trecut prin el. O sala aparte este dedicată tablourilor inspirate din vechiul oraș Târgoviște
Cele mai multe lucrări arată că artistul încearcă și reușește să surprindă esența obiectului pictat, precum și legăturile invizibile ale trecutului și prezentului.
Un regal de culoare, muzică și poezie…
Desigur, nu putem rata Turnul Chindiei, construit în secolul al XV-lea, principala emblemă a orașului.
Orele trec în zbor…pictorul pleacă, fiind așteptat de elevii săi.
La Târgoviște este soare orbitor și mai avem energie să mergem la Mănăstirea Dealu, un aşezământ de maici. Aici există o adevărată necropolă domnească, fiind locul unde se află capul domnitorului Mihai Viteazu.
Rețin monumentul ridicat în cinstea călugărului Macarie, autorul primei tipărituri pe pământ românesc, un Liturghier acum de valoare inestimabilă. Tipărirea sa a început în anul 1508, pe vremea lui Radu cel Mare – voiedod a cărui viață a luat sfârșit înainte isprăvirea muncii de imprimare.
Prindem o cursă auto, care ne duce spre agitatul, cenușiul și frigurosul București.
Dar, mult timp ne vom încălzi și minuna de farmecul acestei zile trăite împreună cu artistul Mihai Șerbănescu și lucrările sale.
Mihai Șerbănescu este din anul 2000 inițiatorul evenimentului de la Târgoviște intitulat ,,Calea Luminii,, hapening unic în României, dedicat sărbătorii nașterii lui Iisus Hristos.
Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala București, Mihai Șerbănescu a primit numeroase premii și distincții, cu ocazia zecilor de expoziții organizate în ţară și în străinătate. În 2004, președintele României i-a acordat Meritul Cultural în Grad de Cavaler, Clasa 1.
În loc de concluzie: dacă auziți rostit numele lui Mihai Șerbănescu, mergeți neaparat să vedeți expozițiile sale.
Text și foto: Aristotel Bunescu
