În România post-decembristă s-a tot vehiculat  termenul ”autostrăzi de hârtie”. Acestea sunt proiecte de drumuri de mare viteză care au tocat milioane peste milioane de euro sub formă de studii de fezabilitate, fără a se materializa însă aproape nimic în teren. Ei, bine, aceste studii erau gata încă de pe timpul lui Ceaușescu. Au fost doar făcute dispărute de la firma de stat care le-a realizat în 1968 (!) și trecute dintr-o mână ”privată” în alta, pe bani publici…

Proiecte de autostrăzi în 1969…

Proiecte de autostrăzi în 1996…

Proiecte de autostrăzi în 2013…

În luna februarie 2014, Comisia Europeană a ameninţat România că nu va mai aloca bani pentru construcţia de autostrăzi, pentru perioada 2014-2020, până nu avem un masterplan în acest sesn. Menţionăm că UE ne-a ajutat şi ne ajută cu aproxiamtiv 80% din investiţiile în infrastructură – nu trebuie decât să le luăm.

Ministerul Transporturilor se angajase în luna martie că Master Planul General de Transport va fi finalizat până la 15 aprilie, același an, în forma necesara pentru aprobarea fondurilor europene.

La vremea respectivă Dan Șova, ministrul Transporturilor, a spus că, fiţi atenţi!, documentul ar fi trebuit finalizat până la sfârşitul lui 2013, dar din cauza nerespectării acestui termen a fost necesară prelungirea unui contract de consultanţă (!) încheiat de Ministerul Transporturilor cu Banca Mondială, în cadrul unui proiect de suport pentru punerea în aplicare a unei strategii generale în sectorul de transport şi infrastructură.

Masterplanul actual renaște din propria cenușă, pe bani publcici

Doar că Master Planul pe care autorităţile din România ”nu au reuşit” să-l creioneze în 2013 – lucru care a dus, desigur, la prelungirea contractului de consultanţă, adică cheltuirea unor bani publici în plus – era deja postat pe site-ul CNANDR de câţiva ani şi fusese gândit încă din 1968, de pe vremea lui Ceauşescu.

Într-un articol din ultimul număr al revistei ”Drumuri/Poduri” editat de Asociația profesională de drumuri și poduri din România, se arată că luna aceasta se împlinesc 49 de ani de la prezentarea ”Studiului general privind construirea în perspectivă a unei rețele de autortăzi în România”. Prezentarea a avut loc în cadrul conferinței de drumuri din România –Sinaia, noimebrie 1968. Același proiect a fost prezentat și la sesiuunea științifică a Institutului Politehnic din Timișoara, în mai 1970. Era partea românească din Trans-European Nord-South Motorway (TEM) care leagă rețelele rutiere din asia, Africa și Europa.

”Poate că într-o zi vor da socoteală cei care au dat copy paste pe proiecte”

Pe baza acestui studiu românesc au fost întocmite, între anii 1970 și 1972, studiile tehnico-economice vizând realizarea unei rețele de 3.200 de kilometri de autostrăzi în țara noastră. Ce să vezi: acele studii se suprapun perfect peste cele postdecembriste, pentru care statul român a plătit bani grei în urma unor ”licitații publice” cu firme private. Practic, vechile studii au fost luate din arhivele  IPTANA, firma socialistă care le-a realizat, și au fost vândute statului român, adică fostului proprietar, ca noi!

Aceste documente s-au tot înnoit, din doi în doi ani, sub formă de studii de fezabilitate, respectiv au trecut din mână în mână pe bani publici, de la firmă la firmă. Iar statul a tot cumpărat asemnea documentație pe care el însuși a creat-o cu 49 de ani în urmă. Practic, Ceaușescu a fost țepuit după aproape o jumătate de secol.

”Poate că într-o zi vor da socoteală cei care au dat copy paste pe proiectele realizate înainte de 1989 de către IPTANA. Copy paste de pe urma cărora mulți s-au îmbogățit în vreme ce renumita firmă se zbate să supraviețuiască în insolvență”, se spune în articolul de specialitate citat.

Zeci de milioane de euro pentru o autostradă care nu există

Exemplu: autostrada Târgu Mureş – Ditrău – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni, a adunat în ani nenumărate studii de prefezabilitate și fezabilitate care s-au dovedit fără nicio utilitate și care au consumat resurse importante financiare, de ordinul milioanelor de euro.

Astfel, în 2010 contractele pentru realizarea studiului de fezabilitate pe trei segmente însumau 2,5 milioane de euro.

În iunie 2014, CNADNR a scos la licitaţie realizarea studiului de fezabiliate pe aceleași trei sectoare ale autostrăzii: Tg. Mureş – Ditrău, Ditrău – Tg. Neamţ, Tg. Neamţ – Iaşi – Ungheni, la un preț de 22,92 milioane de euro. Alți bani, altă distracție… În acest moment, autostrada Târgu Mureş – Ditrău – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni nu există.

 

131 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here