Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) urmează să decidă astăzi dacă Uber, start-up-ul american care le oferă utilizatorilor de smartphone-uri un serviciu de transport alternativ la taxiuri, este sau nu de fapt o companie de transport care trebuie să se supună regulilor din industrie, scrie Bloomberg.
Uber susţine că pune la dispoziţie o platformă tehnologică care face legătura între pasageri şi şoferi şi că nu este o companie de transport care ar trebui să se supună regulilor de taximetrie.
„Decizia Curţii Europene de Justiţie va promova digitalizarea pieţei unice sau va duce la fragmentarea pieţei pentru cei care inovează în domeniul online”, a declarat Jakob Kucharczyk, membru al Asociaţiei Industriei de Calculatoare şi Comunicaţii, care este purtător de cuvânt al companiilor precum Uber, Amazon sau Google.
Uber, care în ultima perioadă a intrat în conflict cu autorităţile din mai multe state europene, a susţinut în faţa CJUE că se consideră, înainte de toate, drept un serviciu digital care joacă un rol de intermediar între particulari şi şoferi. Cu toate acestea, argumentaţia Uber nu a convins avocatul general al CJUE, Maciej Szpunar. Acesta din urmă a estimat în luna mai că „platforma electronică Uber, chiar dacă este un concept inovator, ţine, în principal, de domeniul transportului şi în consecinţă trebuie să deţină licenţele şi acordurile cerute de dreptul naţional”, arată AFP.
Însă concluziile avocatului general nu sunt obligatorii pentru CJUE, chiar dacă, în majoritatea cazurilor, judecătorii CJUE tind să urmeze opiniile avocatului general.
Un judecător spaniol este cel care a cerut avizul CJUE, după ce în 2014 a fost solicitat de o asociaţie profesională a şoferilor de taxi din Barcelona, care se considera victimă a concurenţei neloiale din partea Uber. Asociaţia Elite Taxis susţinea că şoferii Uber, care pot transporta persoane în propriile vehicule de pasageri contra remuneraţie, trebuie să deţină licenţe la fel ca şi serviciile de taxi din Barcelona. Pe de altă parte, Uber susţine că trebuie să respecte în principal regulile privind libera prestare de servicii legate de noile tehnologi ale informaţiei.
Pentru Uber, indiferent care va fi decizia de miercuri a CJUE, aceasta „nu va schimba faptul că în majoritatea ţărilor din UE în care operăm deja, respectăm reglementările în vigoare în domeniul transporturilor”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.
În România, Uber este prezent de trei ani şi are peste 450.000 de utilizatori, din care 350.000 în Bucureşti. România este a doua piaţă ca mărime în regiunea central şi est europeană, după Polonia, şi a cincea din Uniunea Europeană.
Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a adoptat, marţi, un proiect de hotărâre care vizează modificarea regulamentului de taximetrie. Vasile Ştefănescu, preşedintele Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România, a declarat că susţine proiectul primarului general. „Uber poate să rămână în România, nu avem niciun fel de problemă, dar să se autorizeze conform legilor în vigoare. Nu e nimeni mai presus de lege”, a spus Ştefănescu.
