Primul teritoriu al Româniai care a ieşit din oceanul primordial, cu 1,9 miliarde de ani în urmă, a fos Moldova de nord. Mai precis zona Iaşi- Botoşani. Tot în Moldova au fost găsite primele forme de viaţă apărute pe teritoriul României, cu 700 de milioane de ani în urmă. Primele bucăţi de ”pământ românesc” sunt expuse la Muzeul de Geologie…
Chiar dacă se numeşte ”de geologie”, muzeul deţine exponate care se referă la formarea planetelor, a mineralelor, a rocilor, a zăcămintelor de substanțe minerale utile, tectonică globală, până la evoluția vieții pe Pământ, apariția omului și interacțiunea sa cu Terra.
Cele mai importante din punct de vedere ştiinţific sunt primele roci ale actualei Românii care au apărut din marea primordială, adică Marea Thetis, cu 1,9 miliarde de ani în urmă. ”Este vorba despre nordul Moldovei, mai precis <Platforma Moldovenească>, zona Iaşi-Botoşani”, a spus Delia Georgeta Dumitraş, cercetător gradul II, Institutului Geologic Român, instituţia care patronează Muzeul de Geologie. Acesta a fost primul pământ românesc apărut la lumina zilei şi tot aici a fost găsită, în localitatea Bătrâneşti, prima formă de viaţă apărută pe teritoriul ţării noastre, cu 600 de milioane de ani în urmă. Dacă tot se numeşte ”Bătrâneşti”…
Trovanţii, pietrele care fac trecerea spre regnul vegetal
Unele dintre exponatele caudate se află chiar la intrarea în muzeu: ”pietrele vii”… Provin din satul Costești, județul Vâlcea. Acolo, o sumedenie de pietre ciudate sunt răspândite prin văi și dealuri, asemeni unei turme bizare de vietăți rotunde. Deoarece, în timp, aceste formațiuni geologice „cresc” și se „înmulțesc”, țăranii din zonă le-au numit „pietrele vii”.
Asemănătoare unor tuberculi, acestea sunt cele mai stranii formațiuni de piatră existente în lume. Au aproape aceeași formă repetată – de la dimensiunea câtorva milimetri, până la formațiuni care ating 6 sau 10 metri – și se afirmă despre ele că sunt o formă de trecere de la structura minerală la cea vegetală.
Fac pui, care cresc şi devin pietre ”adult”, care vor face pui…
După ce dă o ploaie, aceste pietre se măresc! Este o realitate atestată de specialiștii în domeniu. Oamenii locului au observat că pe „spinarea” bătrânelor stânci, numite și trovanți, „cresc” pui rotunzi și fragili, identici cu părinții lor preistorici. După un timp – vorbim despre ere geologice – puiicad şi se transformă în trovanţi ”mature”.
Termenul de trovant este specific literaturii geologice românești și a fost introdus prima oară de naturalistul Gh. M. Murgoci, în lucrarea Terțiarul din Oltenia. Detalii se pot găsi pe panoul Muzeului trovanţilor în aer liber de la Costeştii – Vâlcea.
Aşa arată interiorul unui meteorit
În Muzeul de Geologie putem vedea cum arată interiorul unui meteorit, precum şi reproducerea meteoritului care a căzut la Cluj. De asemenea, Muzeul deţine şi un meteorit secţionat, unde se poate vedea că acest corp ceresc este format din metal.
Floarea de calcit a fot jefuită din Peştera Fagului
Calcitul este o formaţiune care a fost găsită în Peştera Fagului din Bihor. În timp, oamenii au furat aceste formaţiuni din peşteră, iar acum ele nu se mai găsesc decât în Muzeul de Geologie.
