Bono, liderul formaţiei irlandeze rock U2, care a luat apărarea lui Aung San Suu Kyi pe vremea când aceasta s-a aflat în arest la domiciliu în urma unei decizii a juntei militare birmană, a cerut demisia acesteia ca urmare a crizei legate de minoritatea musulmană rohingya din Myanmar, informează AFP.
Solistul, care i-a adus un omagiu lui Aung San Suu Kyi în melodia ”Walk On” incitându-i pe fani să poarte în timpul unui concert măşti cu chipul laureatei Premiului Nobel pentru Pace, a declarat că a fost ”dezgustat” de imaginile ce înfăţişează exodul celor peste 640.000 de rohingya către ţara vecină Bangladesh, începând din luna august, în urma operaţiunii militare din nordul statului Rakhine (fostul Arakan), în vestul ţării, situaţie calificată de ONU drept ‘epurare etnică de manual’, termen utilizat şi de SUA şi de Marea Britanie.
Suu Kyi, câştigătoare a premiului Nobel pentru Pace în 1991 pentru opoziţia sa pacifică faţă de dictatură (1962-2011), a fost criticată că nu i-a apărat pe rohingya, cărora guvernul birmanez le refuză cetăţenia. Totuşi, deocamdată niciun lider mondial nu a criticat-o direct şi chiar şi papa Francisc a evitat să pronunţe cuvântul ‘rohingya’ în timpul vizitei sale recente în ţară.
”M-am simţit rău pentru că nu pot să cred ceea ce dezvăluie dovezile. Dar este purificare etnică”, a declarat Bono în ultimul număr al revistei Rolling Stone.
„Acest lucru chiar se întâmplă, iar ea trebuie să demisioneze pentru că ştie ce se petrece”, a adăugat muzicianul.
Aung San Suu Kyi a ajuns la putere în 2016 şi este conducătoarea de facto a primului guvern civil din această ţară după decenii de regim militar. Considerată iniţial la nivel internaţional drept un simbol al democraţiei ea este în prezent criticată pentru lipsa de empatie faţă de soarta acestei minorităţi la care se referă drept ‘musulmanii din Rakhine’, dat fiind că termenul de ‘rohingya’ este tabu într-o ţară în care aceştia sunt consideraţi de mulţi ca fiind imigranţi din Bangladesh, o altă ţară care nu-i recunoaşte drept cetăţeni.
În acelaşi timp, lidera birmaneză trebuie să facă faţă unei influenţe încă foarte puternice a armatei, în pofida dizolvării juntei militare în 2011, şi unei opinii publice în mare parte xenofobe şi ostile faţă de musulmani, notează AFP.
”Ar trebui, cel puţin, să se exprime mai mult. Şi dacă oamenii nu ascultă, atunci ar trebui să demisioneze”, a insistat Bono în interviul realizat de fondatorul revistei, Jann Wenner.
„Poate că nu vrea ca ţara să ajungă din nou în mâinile militarilor. Însă acest lucru deja se petrece dacă dăm crezare imaginilor”, a adăugat Bono.
Organizaţia Medicii fără Frontiere a estimat că cel puţin 6.700 musulmani rohingya au fost ucişi între sfârşitul lunii august şi sfârşitul lunii septembrie în Rakhine.
