Unele dintre amendamentele propuse la Codurile Penale pot avea consecinţe grave asupra anchetelor efectuate de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti ce vizează săvârşirea unor fapte penale deosebit de grave, precum cele de omor sau viol, precizează instituţia într-un comunicat de presă.

Cu alte cuvinte, ucigașa de la metrou nu ar fi putut fi reținută pe baza filmărilor de la stația Dristor?

Iată ce explică Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, care transmite că modificarea articolului 97 şi a articolului 139 din Codul de procedură penală va face imposibilă folosirea în procesul penal a înregistrărilor camerelor de supraveghere amplasate în zona comiterii faptelor penale.

Ca să sublinieze importanţa folosirii acestor mijloace de probă, procurorii au enumerat câteva cauze în care identificarea rapidă a autorilor infracţiunilor precum şi soluţionarea dosarelor au fost posibile datorită folosirii imaginilor camerelor de supraveghere:

„ În anul 2012, organele de urmărire penală au fost sesizate despre omorul comis de către I.G. asupra surorii sale I. N.; înjunghierea s-a produs în dreptul camerelor de supraveghere ale staţiei de alimentare a RATB, putând fi observate cruzimile cu care aceasta s-a produs (câteva sute de lovituri de cuţit).

 Cazul pedofilului S.N. care în perioada 2010-2014 a abuzat sexual şi a violat 8 copii cu vârste cuprinse între 5-10 ani. Identificarea dar mai ales probarea acestui caz nu ar fi fost posibile fără înregistrările video ale camerelor de supraveghere in care S.N. a fost surprins împreună cu minorii.

 In cazul atentatului din Vitan, stabilirea modalităţii de săvârşire a faptei şi identificarea autorului P. V. au fost realizate cu ajutorul camerelor de supraveghere instalate in apropierea locului faptei dar si a imaginilor surprinse cu acesta in Londra.

 În anul 2014 Politia Sectorului 3 a fost sesizată de o persoană cu privire la faptul că tatăl său S.N. a plecat de la domiciliu în jurul orelor 11.00, nu s-a mai întors şi nici nu a mai răspuns la telefoanele sale mobile, acestea fiind închise. În urma obţinerii înregistrărilor video ale camerelor de supraveghere din zona Centrului Vechi a fost probată activitatea infracţională a autorului V V care l-a ucis pe S N, apoi a incendiat imobilul pentru a masca fapta.

 În cursul anului 2016, în spatele unui imobil din Bucureşti, lângă ghena de gunoi, a fost găsit, într-o sacoşă de rafie, un nou-născut în vârstă de 4 zile. În cauză au fost demarate cercetări pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor, iar pentru identificarea autoarei infracţiunii au fost vizionate înregistrările surprinse de camerele de supraveghere montate la 34 de imobile aparţinând unor instituţii publice, societăţi comerciale, persoane fizice. În urma vizionării imaginilor, a fost reconstituit traseul parcurs de autoare, stabilindu-se că în cursul acelei zile aceasta a fost externată din secţia de obstetrică-ginecologie a unei unităţi medicale. La unitatea medicală respectivă s-a luat legătura cu personalul medical, iar identificare autoarei a reprezentat o formalitate”, se arată în comunicatul de presă al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Parchetul Capitalei mai dă exemplul modificării articolului 168 din Codul de procedură penală, în sensul în care datele obţinute în urma unei percheziţii informatice vor putea fi folosite doar pentru dovedirea infracţiunii pentru care a fost autorizată percheziţia, lucru care, avertizează procurorii, va împiedica organele de urmărire penală să urmărească infracţiuni grave despre săvârşirea cărora au luat la cunoştinţă cu ocazia administrării acestui procedeu probatoriu.

Un exemplu în acest sens e cel în care procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au trimis în judecată un bărbat pentru viol şi rele tratamente aplicate minorului, reţinându-se că acesta, în perioada 2010 – 2015, prin constrângere şi ameninţare, a întreţinut raporturi sexuale cu fiica sa minoră.

„Cu ocazia efectuării percheziţiei informatice, pe laptop-ul inculpatului au fost evidenţiate mai multe fotografii în care se regăseau persoane de sex feminin care, după aspectul fizic, păreau a fi minore în diferite ipostaze pornografice. Prin urmare, s-a dispus disjungerea cauzei şi sesizarea D.I.I.C.O.T. pentru continuarea cercetărilor sub aspectul săvârşirii infracţiunii de pornografie infantilă. Inculpatul a fost condamnat definitiv atât pentru infracţiunile de viol şi rele tratamente aplicate minorului cât şi pentru infracţiunea de pornografie infantilă (faptă descoperită în urma efectuării percheziţiei informatice)”, transmite Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Instituţia precizează că, în toate cauzele prezentate în comunicat, au fost pronunţate hotărâri definitive de către instanţele de judecată, iar în afara acestora sunt „numeroase situaţii similare aflate în acest moment pe rolul organelor judiciare”.

196 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here