Anul trecut a fost făcută publică descoperirea unui zăcământ excepțional de gaz metan în Buzău, de aproximativ 27 de miliarde de metri cubi. Adăugate la celelalte 61,4 miliarde de metri cubi, descoperite deja în anii anteriori, se ajunge la 88,4 miliarde de metri cubi. Din păcate, conform Strategiei Energetice Naționale (SEN), populația României este atât de ”săracă energetic” încât nu va putea consuma decât foarte puțin din aceste resurse.
”Descoperirea de la Caragele, Buzău, este un avantaj din punctul de vedere al securității energetice – și atât”, ne-a spus dr. ing. Gheorghe Buliga, fostul președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, unul dintre petroliștii care au făcut primele prospecțiuni la zăcământul de gaze de la Buzău, în anul 1968!
”La vemea respectivă am săpat cu o sondă de 3.000 de metri, o sondă de referință pe atunci”, ne-a explicat Gheorghe Buliga.
Inginerul de petrol și gaze spune că rezervele de gaz de la noi sunt destul de mari, nu foarte mari, dar suficiente la consumul actual al României. ”În anii ’80, se consumau 40 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, acum se consumă sub 10 miliarde”, a subliniat Gheorghe Buliga.
Lipsa de consum a fost determinate de dispariția industriei și de… ”sărăcia energetică”. Adică populația nu are bani să cumpere energie!
Concret, România are cea mai redusă valoare a consumului de energie primară pe locuitor din cele 28 de state membre UE, de aproape două ori mai mică decat media europeană. Iar descoperirea de zăcăminte noi nu va influența nici pozitiv, nici negativ facturile populației. Asta pentru că prețul gazului pentru consumatorii casnici este reglementat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), iar importurile au o pondere foarte mică în valoarea lunară a consumului pe familie – prin reglementare strictă ANRE – doar în măsura în care gazul din afară are un preț mai mic decât producția internă.
Doar 46% din factură reprezintă gazul metan efectiv
În fine, cauzele principale ale ”sărăciei energetice”, subliniate în proiectul SEN, sunt lipsa banilor la populație și slaba dezvoltare a infrastructurii. Conform statisticilor, aproxiamtiv 45% din populație este la limita sărăciei, iar 15% se află în sărăcie energetică severă.
De asemenea, doar 46% din factură reprezintă gazul metan efectiv, restul sunt tarife de transport și distribuție necesare pentru a ține înviață o rețea de țevi depășită din toate punctele de vedere.
Unde au condus aceste neajunsuri? Conform unor studii recente, în casele românilor este mai frig iarna decât în locuințele finlandezilor, deși media anual de temperatură este cu 10 grade în plus în favoarea României.
Faptul că suntem înapoiați la capitolul energie este evidențiat și de faptul că StrategiaEnergetică a țării este abia în fază de proiect supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Energiei.
”Au maiexistat câteva proiecte, eu am participat la trei din ele, începând cu anul 1994, dar nu s-a aplicat nici unul. Nu se știe de ce. De data acesta am refuzat să mai particip”, ne-a spus Gheorghe Buliga.
Zăcămintele considerate epuizate mai au 70% hidrocarburi
O altă veste bună pentru securitatea energetică, mai puțin pentru popor, este că mai nou apare o tehnologie care va resuscita producția pe petrol și gaze.
Metodele de până acum permiteau extragerea de petrol și gaze din zăcăminte în proporție de aproxiamtiv 30%. Mai nou, se testează posibilitatea injectării sub presiune a bioxidului de carbon rezultat din activități industriale poluante în fostele zăcăminte abandoante. Prin acestă metodă, gazul metan sau petrolul rămase în zăcăminte în proporție de 70% vor fi scoase la suprafață, iar bioxidul de carbon poluant va rămâne în structurile geologice din care a fost scoasă hidrocarbura. Și specialiștii români au lucrat la un asemnea proiecte, iar înacest moment nu ar mai fi nevoie decât de alocarea de fonduri pentru teste.
