Duminică, 21 ianuarie, se împlinesc 77 de ani de la pogromul legionar din Bucureşti, când evreii din oraş au devenit victime fără apărare, victime cărora li s-a refuzat dreptul de a face parte din societate, până la anularea dreptului de a trăi.

Teatrul Evreiesc de Stat comemorează în aceste zile Pogromul de la Bucureşti (21-23 ianuarie 1941), anunță un comunicat de presă. Desfăşurat în timpul rebeliunii legionare conduse de Horia Sima, împotriva lui Ion Antonescu, tragicul eveniment a fost alcătuit dintr-o serie de acte violente şi crime împotriva evreilor. Antisemitismul legionarilor era îndreptat atât împotriva evreilor, cât şi a ”iudaizării” statului român, iar presa legionară se străduise să incite, practic, populaţia neevreiască la crime în masă.

În timpul rebeliunii, legionarii au prins mai întâi evrei pe stradă, i-au dus la Prefectura Poliţiei Capitalei, unde i-au umilit şi bătut. Rapid, mişcarea a luat amploare, legionarii trecând la jefuirea cartierelor evreieşti şi la incendierea a numeroase clădiri (prăvălii, apartamente etc). De asemenea, au devastat toate templele şi sinagogile, le-au prădat şi vandalizat, apoi le-au dat foc, distrugând sulurile Torei, alături de alte documente istorice vechi, iar pe evreii găsiţi înăuntru i-au deposedat de bunurile personale, i-au bătut şi torturat.

Dintre cei torturaţi, 90 de persoane au fost ulterior urcate în camioane şi transportate în pădurea Jilava, unde au fost dezbrăcate şi împuşcate în cap. Printre oamenii ucişi la Jilava s-a numărat şi farmacistul Alexandru Solomon, vicepreşedintele comunităţii evreieşti din Bucureşti. În ultima zi a atrocităţilor, 15 evrei au fost duşi la un abator, unde au fost torturaţi până la moarte, iar unii împuşcaţi. Cadavrele au fost găsite apoi atârnate în cârligele de la abator unde se ţineau de obicei animalele tăiate şi au apărut dovezi cum că unii dintre cei ucişi acolo erau vii în momentul în care au fost atârnaţi.

Statisticile arată că în timpul pogromului de la Bucureşti au fost devastate peste 1200 de clădiri evreieşti şi au fost ucişi peste 140 de evrei.

În timpul pogromului au existat, însă, şi persoane care şi-au riscat viaţa şi familia pentru a proteja evreii şi care au primit titlul de Drepţi între Popoare. Nu sunt foarte multe dovezi scrise despre acest aspect, însă în Raportul Final al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România se află o listă cu aceste persoane, printre ele numărându-se Alexandru Ghiţescu şi familia Stoenescu, care au ascuns evrei pe 21 ianuarie: „La 21 ianuarie 1941, în timpul pogromului de la Bucureşti, când vecinul lui, Joseph Morgenstern, un avocat, a bătut la uşa lui cerându-i ajutorul, Ghiţescu l-a ascuns în casă până când cei care căutau evrei în apropiere au plecat (…) în ianuarie, când a izbucnit rebeliunea legionară a Gărzii de Fier şi membrii săi au pornit pogromul împotriva evreilor din Bucureşti, Stoenescu a invitat familia Donner să se ascundă în casa lui în timpul celor trei zile ale pogromului.”

Cunoscutul laureat al premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel, spunea: „când cineva nu e în stare să simtă şi să-şi manifeste recunoştinţa, atunci ceva lipseşte din umanitatea sa. Un om poate fi aproape definit prin atitudinea sa faţă de recunoştinţă”. Aceste cuvinte sintetizează emblematic, prin simplitatea lor, datoria morală şi respectul pe care fiecare dintre noi trebuie să îl poarte celor care au căzut victimelor actelor de cruzime – cum au fost cele de la centrele de tortură, carnajul de la abator şi masacrul din pădurea Jilava.

Prin spectacolul Bucureşti 41 – Tur Retur, programat duminică, 21 ianuarie, de la ora 19.00,  Teatrul Evreiesc de Stat comemorează şi omagiază victimele. Pogromul legionar de la București se ascunde în pliurile memoriei orașului între alte episoade de violență urbană, pentru că memoria ne defineşte prezentul şi reflectă identitatea noastră ca popor.

Spectacolul București 41 – Tur Retur descoperă urmele crestate pe fața orașului, în viețile locuitorilor şi combate antisemitismul, xenofobia şi discriminarea, contribuind la  cunoaşterea, asumarea şi transmiterea lecțiilor trecutului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

5 + 5 =