Peste 200 de milioane de creştini ortodocşi sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi, fie că sunt în nordul Africii, în Orientul Mijlociu, în Balcani sau în Rusia. Aceşti credincioşi marchează Nașterea Domnului conform calendarului iulian, ce are un decalaj de 13 zile faţă de cel gregorian folosit de marea majoritate a planetei.

FOTO: .jurnal.md

În Biserica Naşterii Domnului din Betleem, slujba de Crăciun a avut loc la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică şi a fost oficiată de patriarhul grec al Ierusalimului. Liturghia a început chiar în dreptul locului unde tradiţia spune că s-a născut Iisus Hristos.

Totuși, sărbătoarea Crăciunului pe stil vechi a fost marcată de proteste în Betleem – zeci de oameni au atacat sâmbătă maşina patriarhului ortodox din Ierusalim.

În Cairo, slujba de Crăciun a fost ţinută în noua catedrală coptă, care a fost inaugurată cu această ocazie, deşi nu este încă terminată. Este cel mai mare lăcaş de cult creştin din Orientul Mijlociu. Printre cei 3.000 de enoriaşi prezenţi a fost şi preşedintele egiptean, mareșalul Abdel al-Sisi, cel care a iniţiat construcţia catedralei pentru cei 10 milioane de creştini din ţara sa.

La Belgrad, sârbii au marcat naşterea Domnului prin arderea unor ramuri de stejar, un ritual menit să aducă bunăstare şi fericire. Patriarhul Irineu al Serbiei a oficiat slujba din faţa bisericii Sfântul Sava din oraş, unul dintre cele mai mari lăcaşuri de cult ortodoxe din lume. Ramuri de stejar au fost arse şi în faţa bisericilor şi caselor din toată Serbia, chiar şi în curtea Palatului Regal din Belgrad.

În Rusia, Vladimir Putin a mers pentru slujba de Crăciun la biserica din Sankt Petersburg, unde a fost botezat tatăl său. În schimb, premierul Dmitri Medvedev a fost la slujba oficiată de patriarhul Kirill la Moscova.

Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924. Crăciunul pe stil vechi este sărbătorit în România în comunităţile de ruşi, ucraineni şi sârbi. Astfel, pentru ruşii lipoveni care trăiesc în judeţul Suceava, în comunităţi din Climăuţi, comuna Muşeniţa, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăşti, în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi şi în oraşul Gura Humorului, dar şi pentru cei care s-au stabilit în Dobrogea, sărbătorile de iarnă încep în 7 ianuarie, când este Crăciunul pe stil vechi, potrivit Agerpres.

Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi haladet (o piftie specială, care se serveşte cu hrean), lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi de viţă de vie sau varză. Nu lipseşte peştele, care se regăseşte preparat în ciorba de perişoare sau chifteluţe. La desert se servesc cozonac cu nucă, colţunaşi cu brânză şi alte specialităţi ruseşti. Imediat după masă încep să apară şi colindătorii, care cântă în casă, în faţa icoanei. Singurul colind este o cântare bisericească, „Hristos Rajdaetsea”. Colindul începe de la preotul satului şi continuă la restul gospodăriilor.

Pentru ucrainenii din Maramureş, sărbătorirea Naşterii Mântuitorului se face potrivit obiceiurilor moştenite de generaţii. În Ajunul Crăciunului se mănâncă de post, dar tradiţia cere ca pe masă să fie aşezate nouă feluri de mâncare, aceasta simbolizează bogăţia de peste an. Cea mai importantă mâncare este hrebleanca, o mâncare făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. De asemenea, nu poate lipsi de pe masă grâul fiert, simbol al roadelor bogate, sau peştele. Un obicei aparte este acela că picioarele mesei sunt legate cu un lanţ, iar aceasta rămâne aşa până la Bobotează, pentru ca binele să rămână în casă.

La ora 12.00 noaptea se merge la biserică, la snocne, cum se numeşte slujba de la miezul nopţii. După slujbă, în biserică se colindă, iar din repertoriu nu lipseşte cea mai veche şi mai lungă colindă, care conţine 17 strofe. Dimineaţa, în ziua de Crăciun, toată lumea merge din nou la biserică, unde un grup de tineri vin cu Viflaimul.

Sârbii, pe lângă bucatele speciale pe care le pregătesc cu acest prilej, au aprins la miezul nopţii de Ajun badnjak-ul (o creangă de stejar), pentru că arzând, acesta aduce în viaţa lor bunăstare, fericire şi noroc.

După badnjack, credincioşii sârbi pleacă acasă cu crenguţe de stejar cu paie. Buchetul de ramuri aduce putere și tărie pentru Noul An, iar paiele amintesc de ieslea în care s-a născut Iisus Hristos. Până la miezul nopţii, se mănâncă doar mâncăruri de post, iar sub feţele de masă se pun, conform tradiţiei: bani şi fân, acestea urmând să fie scoase doar la Bobotează (19 ianuarie). Atunci fânul va fi dat animalelor din gospodărie.

Crăciunul pe stil vechi îl sărbătoresc şi românii care fac parte din Biserica Ortodoxă de Stil Vechi, stilistă, cum este denumită popular (nerecunoscută canonic de nicio biserică ortodoxă). Pentru aceştia sărbătoarea Naşterii Domnului se face potrivit cu tradiţiile locului, cea mai mare parte dintre ei aflându-se în Moldova.

Naşterea Mântuitorului este sărbătorită şi de basarabeni tot pe 7 ianuarie, unde activează două mitropolii: Mitropolia Basarabiei, ce aparţine canonic de Patriarhia Română, şi Mitropolia Moldovei, care aparţine Patriarhiei Ruse, fiind pe rit vechi.

În Basarabia există obiceiul ca Ajunul Crăciunului să fie aşteptat cu pâine. Gospodinele au copt din aluat „crăciunelul”, un colac mic în forma cifrei opt, dar şi „ajunelul”, care nu completează optul, adică doar vesteşte apropierea, ajunul Naşterii Domnului. Aceşti doi colaci se agaţă, împreună cu flori de busuioc, la icoană şi se ţin până la Sf. Gheorghe, când se scot şi se dau la animale ca să la păzească de rele.

Creştinii ortodocşi pe stil vechi sărbătoresc trecerea în noul an în noaptea din 13 spre 14 ianuarie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

1 + 5 =