Autorităţile de la Bruxelles se pregătesc să ceară o creştere importantă a contribuţiilor pentru viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene, după 2020, în urma retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Comisia Europeană va începe să dezbată forma viitorului buget pe termen lung al Uniunii, care va deveni unul dintre cele mai disputate subiecte de luptă politică în 2018.

Negocierile referitoare la buget sunt de regulă intens disputate la Bruxelles, pentru că au nevoie de unanimitate şi pun în opoziţie contributorii neţi mari, cum sunt Germania şi Franţa, cu beneficiari neţi ca Polonia şi Ungaria. Bugetul aferent perioadei 2014-2020, în valoare de 960 de miliarde de euro, a avut nevoie de aproape 18 luni pentru a fi convenit.

Comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, a întrebat în decembrie, referitor la opţiunile de acoperire a deficitului de finanţare, dacă statele membre sunt pegătite să îşi majoreze contribuţiile de la 1% din produsul naţional brut la 1,1-1,2%. Negocierile vor fi dure, iar situaţia va afecta cu certitudine buzunarele românilor, indiferent de compromisul la care se va ajunge. Pe lângă faptul că această contribuţie naţională va fi mai mare, e foarte probabil ca fondurile europene dedicate Politicii de Coeziune şi Politicii Agricole Comune, de care România a beneficiat din plin, să scadă simţitor după 2021.

 

90 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

9 + 7 =