În 28 de ani, am avut 25 de miniştri şi cel puțin 25 de reforme în învăţământ.

şcoală sec XIX
captură video digi24

Puţină lume ştie însă cine a făcut prima şi adevărata Reformă a Învăţământului. Se întâmpla la sfârșit de secol XIX, când 60 la sută dintre români erau analfabeţi.

Școala Nr. 24 din București a fost înființată în anul 1882 și se numea atunci „Școala primară de băieți, nr 5 de galben”.

La început de secol XX se puneau bazele învățământului modern, iar educația era o prioritate.

În 1864, Alexandru Ioan Cuza aproba prima Lege a Instrucțiunii Publice. În 1866 apare primul Regulament de ordine și disciplină pentru licee și gimnazii.

Oamenii de cultură – sprijiniți de politicieni – se implicau în școlarizarea tuturor copiilor, potrivit digi24.ro. La sfârșitul secolului al XIX-lea, trei din patru români de la sate nu știau să scrie și să citească.

„Erau evaluați cu foarte mare grijă, dar aș zice că și cu foarte mare bunătate. Pentru că este o relație relaxată între profesor și acești elevi. Se ține cont de spiritul lor iscoditor, curiozitatea lor, sănătatea lor”, explică Georgeta Filitti, istoric.

Spiru Haret a revoluționat sistemul de educație, la sfârșitul secolului al XIX-lea

„În timpul lui Alexandru Ioan Cuza, Legea Instrucțiunii este una dintre cele mai moderne legi pe educație din Europa”, explică Elena Mușat, de la Arhivele Naționale ale României.

Profesorul Spiru Haret a fost cel care a revoluționat sistemul de educație, la sfârșitul secolului al XIX-lea. A prelungit durata învățământului secundar, de la 7 la 8 ani, și l-a împărțit în două cicluri: inferior, adică gimnaziu, și superior, echivalentul liceului de astăzi. Totodată, ministrul Instrucțiunii Publice de atunci a sprijinit dezvoltarea învățământului în mediul rural. A susținut educația fizică în școli și a înființat cantinele și internatele.

„Statul a găsit bani să clădească 1.000 de școli. În primul rând în mediul sătesc”, subliniază Georgeta Filitti, istoric.

Spiru Haret își dorea că elevii să învețe logic, fără să memoreze informațiile. „Peste tot se impune a se face aplicaţii şi a se dezbrăca învăţământul cât mai mult posibil de caracterul abstract şi pur teoretic”, sublinia ministrul Educației de la sfârșitul secolului al-XIX-lea.

„Se înființează mai multe școli normale. Se pune accent în primul rând pe formarea învățătorilor”, menționează Elena Mușat, de la Arhivele Naționale ale României.

La Școala nr. 24 din București se mai păstrează câteva cataloage și fotografii din vremea lui Spiru Haret, pe când unitatea de învățământ era doar pentru băieți. Mai târziu, a devenit Școala de fete „Natalia Penozzi”.

În anul 1899, procentajul „știutorilor de carte” era de 22% . După 13 ani, datorită ideilor lui Spiru Haret, 40% din populația țării putea să scrie și să citească. În zilele noastre, reformele celor peste 20 de miniștri ai educației din ultimii 27 de ani nu numai că nu rezolvă probleme, ba chiar le agravează: 42% dintre elevi sunt analfabeți funcțional.

Şi totuşi, la Școala nr.24 au învățat elevi care acum lucrează la NASA, Google sau Universitatea Louis Pasteur din Strasbourg. Sportivii Larisa Iordache și Florin Segărceanu se numără și ei printre foștii elevi ai acestei școli.

910 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here