UPDATE Premierul Viorica Dăncilă îşi cere scuze public pentru declaraţia făcută în cadrul interviului de la Antena 3, când a afirmat că politicienii care „dezinformează UE“ ar fi „autişti“, şi precizează că prin comparaţia făcută nu a dorit să aducă jigniri persoanelor cu tulburări din spectrul autismului.
Premierul României, Viorica Dăncilă, i-a numit “autişti” pe cei care, în recenta dezbatere din Parlamentul European, au criticat îndepărtarea actualei guvernări de la Bucureşti de valorile europene, întrucât “dezinformează UE, în ciuda faptului că stiu adevărul”.
“Vreau să am o altă abordare cu liderii europeni, o abordare corectă şi transparentă, în care informaţia să fie luată de la Guvern şi să evităm dezinformările care au creat atâtea nemulţumiri, spun eu, din partea românilor, să nu mai ajungă România şi probleme existente în România să fie discutate în plenul Parlamentului European, bazate pe dezinformările pe care, din păcate, românii le fac pentru România. Eu ştiu românii de la Bruxelles. Nu exclud să fie români şi din ţară”, a spus premierul la Antena 3.
“Ştiu cât rău ne-a făcut doamna Monica Macovei, 9 ani, în Parlamentul European. Am văzut atitudinea ei şi acest lucru ne-a creat o stare de tristeţe, pentru că probleme sunt în multe ţări, fiecare ţară îşi are problemele ei, dar şi le rezolvă pe plan intern. Nu vii să îţi pârăşti propria ţară şi să ceri să o judece alte 27 de ţări în plenul Parlamentului European”, a adăugat Viorica Dăncilă.
“Acești oameni sunt autiști”, a concluzionat premierul, fost europarlamentar.
Autismul este o tulburare caracterizată de scăderea capacităţii de a interacţiona în plan social şi de a comunica, de un comportament stereotip şi repetitiv cu simptome ce se manifestă de obicei înaintea vârstei de 3 ani, scrie Agerpres. Tulburările de spectru autist sunt complexe, au cauze multiple şi pot afecta creierul în moduri diferite.
Persoanele cu autism au nevoie de terapie continuă, care vizează îmbunătăţirea sau dezvoltarea abilităţilor de comunicare, combaterea izolării sociale, formarea unei anumite rutine, acumularea de informaţii şi cunoştinţe, estomparea comportamentelor disruptive etc. Întreruperea terapiei sau fluctuaţiile de participare la şedinţele terapeutice conduc, de cele mai multe ori, la înregistrarea unui regres sau la consecinţe ireversibile.
